La o zi după încheierea summitului NATO de la Haga, liderii UE vor face o scurtă călătorie spre sud, la Bruxelles, pentru Consiliul lor European de vară.
Summmitul care va începe în dimineața zilei de 26 iunie ar putea continua până a doua zi, deoarece există numeroase puncte pe ordinea de zi - mai ales Iranul, o temă unde UE face eforturi să rămână relevantă.
Potrivit diplomaților de la Bruxelles cu care am discutat, blocul își propune în continuare să acționeze ca un canal de comunicare între Statele Unite și Teheran, care nu mai au legături oficiale directe de mai multe decenii.
Există, de asemenea, câteva decizii politice cheie pe masa summitului - în special în ceea ce privește Ucraina.
Când Polonia a preluat președinția semestrială rotativă a Consiliului Uniunii Europene cu mult fast, la începutul anului, obiectivul declarat a fost ca negocierile oficiale de aderare la UE cu Ucraina și Moldova să înceapă în primele șase luni ale anului 2025.
Diplomații polonezi chiar și-au exprimat speranța că minimum unul dintre cele șase „clustere” (grupuri de capitole) de negocieri va fi deschis în timpul președinției lor.
Sincer vorbind, lucrurile nu au decurs conform așteptărilor.
Ultimul tren?
Unanimitatea țărilor din UE este necesară pentru ca fiecare cluster să fie deschis, iar Ungaria a blocat în mod insistent orice progres în acest sens, organizând cu propriii alegători chiar și un referendum - amplu criticat -privind aderarea Ucrainei la UE.
Acest summit ar putea fi, de fapt, un fel de „ultim tren" pentru cei interesați de a debloca situația, însă puțini diplomați cred că prim-ministrului ungar, Viktor Orban, îi va păsa prea mult de asta.
Unii cred că lucrurile s-ar putea mișca în această privință abia după summit, în iulie, când Danemarca va prelua președinția.
Pe de altă parte, însă, întrucât acest subiect a devenit o problemă de politică internă în Ungaria, majoritatea diplomaților cred că Budapesta va continua să pună veto progreselor până la alegerile sale parlamentare din aprilie 2026.
În ceea ce privește Ucraina și Moldova, în proiectul de declarație a summitului consultat de Europa Liberă se afirmă că „Consiliul European așteaptă cu interes următorii pași în procesul de aderare, în conformitate cu abordarea bazată pe merit, grupurile de capitole fiind deschise atunci când sunt îndeplinite condițiile".
Întrebarea-cheie este acum dacă Ucraina și Moldova ar trebui să fie separate în procesul de aderare, deoarece niciunul dintre cele 27 de state membre ale UE nu pare să se opună avansului Chișinăului.
Mai multe state membre sunt însă reticente în a da undă verde acestei „decuplări", deoarece nu doresc să cedeze „șantajului maghiar", după cum spun ele, și consideră că Moldova și Ucraina ar trebui să continue împreună pe drumul către aderare.
Un stimulent pentru Moldova
Pe de altă parte, UE dorește să ofere Moldovei un stimulent, cu un prim summit UE-Moldova programat pentru începutul lunii iulie, înaintea alegerilor parlamentare moldovene ce se anunță foarte disputate, din septembrie.
Dincolo de asta, cel mai probabil scenariu este că toate lucrările pregătitoare privind negocierile de aderare vor continua, în speranța că fiecare grup va putea fi deschis odată ce va exista aprobarea tuturor.
Pentru moment, candidatul care va înregistra progrese concrete la sfârșitul lunii iunie este Muntenegru, care se așteaptă să închidă un grup de capitole la 27 iunie.
Cam la asta se rezumă, de altfel, „impulsul extinderii UE" pe care eurocrații l-au propagat atât de des în anii precedenți.
Pe de altă parte, dacă există un domeniu în care Ungaria - și din ce în ce mai mult Slovacia - ar putea fi mai dispusă să coopereze cu restul UE, acesta este al sancțiunilor împotriva Rusiei.
Concret, sunt două decizii care trebuie luate cu privire la sancțiuni: cea de-a 18-a rundă de măsuri restrictive, propusă recent, și prelungirea cu șase luni a tuturor sancțiunilor impuse Kremlinului de la invazia la scară largă a Ucrainei, în urmă cu aproape trei ani.
Quid Pro Quo?
Mai mulți diplomați europeni au indicat că ar putea exista un fel de „quid pro quo”, un fel de târg, în timpul summitului, prin care ambele decizii privind sancțiunile vor fi adoptate, dar se va accepta și că Ucraina nu poate avansa pe calea aderării pentru moment.
Pentru majoritatea oficialilor, cel mai important lucru, acum, este obținerea unei prelungiri a tuturor sancțiunilor anterioare.
Acestea includ toate activele rusești înghețate din bloc, în valoare totală de peste 200 de miliarde de euro.
Ungaria cocheta cu ideea de a nu aproba prelungirea data trecută, în ianuarie, dar oficialii cred că de data aceasta efortul ei nu va fi dramatic, atacurile tot mai intense ale Rusiei asupra țintelor civile ucrainene făcând ca orice apel la potențiale discuții de pace (o specialitate a lui Orban) să devină fără obiect.
Majoritatea persoanelor cu care Europa Liberă a vorbit despre extinderea tuturor sancțiunilor deja existente - care nici nu expiră la sfârșitul lunii curente - sunt încrezătoare că se poate ajunge la o înțelegere.
În ceea ce privește cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni, cele noi, majoritatea elementelor au fost deja convenite la nivel diplomatic.
Acest lucru nu este prea surprinzător, deoarece majoritatea listelor negre și a propunerilor - cum ar fi tăierea de la SWIFT a băncilor rusești și sancționarea Nord Stream 1 și 2 - au fost relativ necontroversate.
Aprobarea rapidă este, de asemenea, mai probabilă acum că propunerea principală de a reduce plafonul prețului petrolului rusesc de la 60 la 45 de dolari pe baril pare să nu aibă șanse de reușită.
Statele Unite nu au fost de acord cu această idee la recentul summit al Grupului celor Șapte (G7) și puțini cred că UE - chiar și cu sprijinul politic potențial al unor aliați precum Marea Britanie și Canada - este dispusă sau capabilă să reducă plafonul fără Washington.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
