Trump a făcut acest declarații duminică, la o zi după ce s-a întâlnit cu Zelenski la funeraliile Papei Francisc, la Vatican, o întâlnire care a părut să îmbunătățească relația dintre cei doi, după schimbul lor tensionat de replici petrecut la Casa Albă, în februarie.
„Oh, cred că da”, le-a spus Trump jurnaliștilor la clubul său de golf din Bedminster, New Jersey, când a fost întrebat dacă Zelenski este gata să „renunțe” la Crimeea, deși președintele ucrainean a declarat în repetate rânduri că nu va accepta niciodată așa ceva.
Trump a spus că, în timpul discuțiilor de la Vatican, a vorbit „pe scurt” cu Zelenski despre Crimeea, pe care Rusia a ocupat-o și anexat-o în 2014.
Președintele american care împlinește pe 29 aprilie 100 de zile din cel de-al doilea său mandat se ă grăbește să obțină un acord de pace în Ucraina, după ce s-a lăudat în campania prezidențială că poate opri războiul într-o singură zi.
Casa Albă a avertizat că, dacă nu se vor înregistra progrese rapide, Statele Unite s-ar putea retrage din efortul de a obține un acord de pace, iar Trump a sugerat că va mai acorda acestui „două săptămâni”. Duminică, secretarul său de stat, Marco Rubio, a spus că săptămâna aceasta poate fi decisivă.
„Suntem aproape, dar nu suficient de aproape” pentru a încheia un acord de încetare a focului, a spus Rubio postului NBC, adăugând: „Cred că aceasta va fi o săptămână decisivă”.
Kievul și aliații săi europeni se tem că Trump se poate alinia unei poziții rusești. Însă, în ultimele zile, liderul american pare tot mai iritat în legătură cu Putin.
„Să se oprească din împușcat”
În noaptea de după discuțiile Trump - Zelenski din Bazilica Sfântul Petru de la Vatican, Rusia a lansat noi atacuri cu drone și rachete asupra Ucrainei, ucigând patru persoane și rănind altele câteva în regiunile estice ale țării.
Întrebat duminică de jurnaliști ce așteaptă de la Putin, președintele american a spus: „Vreau să se oprească din împușcat, să se așeze la masă și să semneze un acord (...). Cred că avem deja contururile unui acord și vreau să-l semneze”.
Washingtonul care vehiculează de câteva săptămâni un plan de pace nu a dezvăluit detaliile acestuia, dar a sugerat că frontul trebuie înghețat pe linia actuală și recunoașterea controlului rus asupra Crimeii, în schimbul opririi ostilităților.
De la invazia sa la scară largă în urmă cu peste trei ani, Rusia pretinde că a anexat pe hârtie alte patru regiuni din sudul și estul Ucrainei, deși în practică nu deține control militar în întregime. În total, Rusia a ocupat aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, inclusiv Crimeea.
Rusia insistă să păstreze teritoriile ocupate în cazul unui acord de încetare a focului, dar nu renunță nici la o cerere mai ambițioasă repetată mereu - demilitarizarea Ucrainei și oprirea sprijinului occidental.
„Concesii teritoriale”
Aliații europeni ai Ucrainei sunt reticenți față de propuneri de cedare de teritorii. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a declarat duminică postului ARD că Ucraina nu ar trebui să accepte toate prevederile propuse de Trump.
Kievul știe că un armistițiu „ar putea presupune concesii teritoriale”, a spus Pistorius, adăugând: „Dar acestea cu siguranță nu ar trebui să meargă atât de departe precum se propune în ultima variantă prezentată de președintele american”.
- Citește și: Ce s-a schimbat după discuția dintre Trump și Zelenski de la funeraliile Papei Francisc?
Europa insistă să joace un rol mai mare în negocierile privind Ucraina, spunând că în joc este proprie ei securitate.
Sâmbătă, președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, li s-au alăturat pentru scurt timp lui Trump și Zelenski la întâlnirea lor de la Bazilica Sfântul Petru.
Între timp, secretarul de stat Rubio a vorbit la telefon cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov. Potrivit ministerului rus de Externe, cei doi au convenit că există „premise emergente” pentru negocieri pe marginea unei păci de durată.
Alte evoluții semnificative
Moscova a anunțat la sfârșitul săptămânii că a „eliberat” complet regiunea rusă Kursk în urma incursiunii surprinzătoare a ucrainenilor peste graniță în august 2024, unde s-au întărit și au rămas până recent, în sperând să folosească teritoriul ca monedă de schimb în negocieri.
Rusia a folosit soldați din Coreea de Nord în luptele pentru Kursk, iar Phenianul a recunoscut pentru prima dată, pe 28 aprilie, că a trimis acolo soldați în sprijinul Moscovei.
Însă președintele Ucrainei a spus că armata ucraineană „își menține prezența pe teritoriul rusesc”, în urma unei incursiuni în regiunea Belgorod, la sud de Kursk, menită să zădărnicească o ofensivă rusească de primăvară.
După Serviciul ucrainean al RFE/RL și AFP
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
