„Scopul nostru este să vă ajutăm să vă modernizați forțele de apărare”, le-a spus Kallas jurnaliștilor moldoveni, la o conferință de presă la președinție, alături de președinta moldoveană Maia Sandu.
Țările membre ale UE au aprobat la începutul lunii ajutoarele letale, în valoare de 20 de milioane de euro, pentru achiziția a aproximativ opt sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă, constând în lansatoare de rachete și circa 24 de rachete.
Decizia țărilor UE văzută de Europa Liberă la momentul adoptării prevede că achizițiile urmează a fi făcute de Centrul pentru Investiții în Apărare din Estonia, unde Kallas a fost prim-ministră până vara trecută, când a preluat funcția la UE.
„Cred că achizițiile vor începe curând. Există anumite limitări de piață”, a spus oficiala europeană în conferința de presă de la Chișinău, într-o aluzie la faptul că cererea de armament este mare, în contextul războiului purtat de Rusia contra Ucrainei.
Președinta moldoveană a spus și ea că noile echipamente „vor proteja cetățenii noștri de dronele rusești”. „Cu sprijinul UE suntem mai bine pregătiți să facem față amenințărilor care vin din afara țării”, a spus Sandu.
Detaliile ajutoarelor militare europene
Cele 20 de milioane de euro fac parte dintr-un pachet mai mare, de 60 de milioane în total, anunțat tot la Chișinău, la începutul lunii martie, de Antonio Costa, președintele Consiliului European.
Partea cea mai mare a pachetului, adică primele 40 de milioane, este destinată achiziției a 33 de „vehicule tactice de mobilitate înaltă” pentru trei brigăzi de infanterie, dar și a unui sistem pentru regimentul de apărare aeriană tactică a Armatei Naționale. Este un sistem care asigură coordonarea între radare și bateriile de rachete antiaeriene, practic - sistemul care permite funcționarea coordonată a lansatoarelor și rachetelor din pachetul „letal”.
„Presiunile Rusiei au fost și rămân persistente, din acest motiv UE va continua să sprijine R. Moldova”, a mai spus Kallas la Chișinău, unde s-a aflat pe 23-24 aprilie în prima sa vizită în calitate de șefă a politicii externe și de securitate a UE.
Ea s-a mai întâlnit cu premierul Dorin Recean, cu ministrul de Externe, Mihai Popșoi, și a participat la, ministerul de Interne, la o prezentare a echipamentelor tactice pe care UE le-a oferit R. Moldova în trecut.
Fostă prim-ministră a Estoniei, Kallas a preluat mandatul de șefă a politicii externe și securității europene în decembrie 2024. Este cunoscută pentru o poziție fermă de susținere a Ucrainei și militează pentru sporirea ajutorului militar al blocului comunitar pentru Kiev.
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovene au cerut în mod repetat aliaților europeni sisteme de apărare aeriană, în condițiile în care, pe teritoriul R. Moldova au căzut mai multe drone și rachete, în timpul atacurilor ruse asupra Ucrainei.
Ultimul incident de acest fel s-a petrecut în noaptea de 12 spre 13 februarie, când trei drone rusești au căzut pe terenurile din apropierea localităților Tomai, Ceadîr-Lunga, iar la Taraclia, lângă Spitalul raional din localitate. Autoritățile au spus că două dintre drone au explodat la cădere.
Ajutorul de 60 de milioane de euro ridică la aproape 200 de milioane sprijinul total acordat R. Moldova de UE prin Mecanismul European pentru Pace (European Peace Facility, EPF), iar R. Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar de asistență militară din partea UE, după Ucraina. EPF este un fond extrabugetar prin care UE a acordat, de asemenea, miliarde de euro Ucrainei de la începutul invaziei ruse pe scară largă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
