În ultimii cinci ani, circa 99% din soia de import a provenit din Ucraina, unde prețurile sunt mai mici, și în condițiile în care suprafețele cultivate cu soia scad de la un an la altul în Moldova.
Dar Ucraina a decis să-și protejeze piața și a impus, din 4 septembrie, o taxă de export de 10%, care va fi redusă eșalonat în următorii ani. Măsura a blocat procesul de formare a stocurilor de soia ale procesatorilor din Moldova, care, practic, nu mai aduc materie primă din țara vecină.
Dacă anul trecut importurile de soia au constituit aproape 37.000 de tone, în primele zece luni ale acestui an – abia au trecut de 5.000 de tone.
Producător: „Taxa ne face total necompetitivi”
Oleg Țurcanu este unul din fondatorii societății comerciale „Olseg-VT”, cel mai mare importator moldovean de soia și unul dintre liderii de piață la fabricarea uleiurilor și grăsimilor.
Compania produce ulei de soia și șrot de soia, iar principala sursă de materie primă a fost, până nu demult, Ucraina. Anul trecut, firma a importat aproape 22.000 de tone de soia, în timp ce în primele zece luni ale anului curent a adus puțin peste 3.000 de tone.
„Taxa de 10% aplicată de Ucraina ne blochează activitatea și ne face total necompetitivi”, a explicat Oleg Țurcanu într-o discuție cu Europa Liberă.
Omul de afaceri spune că măsura de protecție a pieței ucrainene a condus, pe de altă parte, la „invadarea” pieței moldovenești cu șrot de soia produs în Ucraina, lovind din nou în producătorii locali.
Una din soluții ar fi ca autoritățile să aplice o taxă vamală „de răspuns”, la fel de 10%, la importurile de ulei de soia, șroturi de soia și unele produse din rapiță, afirmă Oleg Țurcanu.
Agricultorii moldoveni vând soia la prețul de 6,50 lei/kg cu TVA inclus și de 7 lei/kg dacă o livrează procesatorilor din centrul țării. În vară, soia ucraineană se vindea cu 6,20 lei/kg cu TVA.
Ce spun experții și autoritățile
Directorul executiv al Asociației „Agrocereale”, Iurie Rija, a spus Europei Libere că aplicarea unei taxe anti-dumping pentru produsele din soia ucrainene ar echilibra piața și ar face mai competitivi producătorii locali.
„Potrivit calculelor noastre, o reacție a Moldovei printr-o taxă «în oglindă» ar genera un profit net pentru fermieri de 35 de milioane de lei. Și procesatorii și-ar asigura în acest mod continuitate”, este de părere Iurie Rija.
Expertul mai crede că statul trebuie să se gândească și la un mecanism de compensare parțială a costurilor pentru fermele zootehnice din contul taxei de import la șrot. „Fermele ar putea beneficia de o subvenție directă per kilogram pentru șrotul de soia procurat pe piața locală”, explică Rija.
Autoritățile moldovene încă nu știu dacă ar putea aplica o taxă vamală de răspuns. Vasile Șarban, secretar de stat al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, a spus Europei Libere că instituția nu are în examinare un astfel de demers din partea procesatorilor de soia.
Dacă va fi depusă, cererea va fi transmisă Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, care este responsabil de taxe și raporturi economice, a spus oficialul.
El a admis că ar trebui să fie identificată o soluție pentru protejarea producătorilor locali, însă aceasta nu ar trebui să contravină acordurilor și reglementărilor Organizației Mondiale a Comerțului.
Suprafețe mici și recolte scăzute
Suprafețele cultivate cu soia au scăzut constant în ultimii ani, cu excepția lui 2021, când a fost atins un maxim de 29.000 de hectare. Acum sunt mai puțin de 20.000 de hectare.
Fermierii renunță la soia pentru că, spun ei, este o cultură „pretențioasă” la secetă și necesită multe investiții.
Producția internă de soia acoperă între 30 și 40% din necesarul pieței interne. În acest an, Moldova a avut o recoltă de peste 33.000 de tone de soia, cam o treime din necesarul intern.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
