Revenit la Casa Albă după o pauză de patru ani, în care mulți l-au crezut „terminat” politic, mai ales că a fost mereu prin tribunale, omul de afaceri de 78 de ani a confirmat că în noul mandat dorește să desfacă multe din ce-a făcut predecesorul său Joe Biden ca să oprească "declinul" Americii pe scena globală.
Conducerea pro-occidentală de la Chișinău a exprimat încă înaintea inaugurării lui Trump dorința de a continua cooperarea cu Statele Unite, o țară care s-a implicat mult în sprijinirea R. Moldova în drumul ei spre democrație și spre integrarea europeană.
Opinia generală, la Washington și Chișinău, este că politica americană de sprijin și încurajare pentru Moldova nu se va schimba. O eventuală regândire a implicării americane în efortul Ucrainei de a se apăra de invadatorii ruși ar putea atinge, totuși, prin ricoșeu, și interesele Moldovei, în forme pe care săptămânile și lunile următoare le vor face mai clare.
„Începe epoca de aur”
În lungul său discurs de după depunerea jurământului, luni, Donald Trump a vorbit despre „epoca de aur” a Americii, despre care a spus că începe chiar acum, promițând că țara va înflori și va fi respectată.
„Nu vom mai permite nimănui să profite de noi”, a spus Trump, reluând retorica „America first” (America pe primul loc) din campanie, într-o lungă alocuțiune.
Trump, care devine primul președinte SUA condamnat penal, a promis că mai întâi va reforma ministerul Justiției, despre care a spus că este „vicios”.
Președintele a vorbit despre „provocările” cu care se confruntă administrația lui, anume „corupția” ce ar măcina guvernarea actuală, care nu este în stare să rezolve crize.
Așa cum era de așteptat, Trump a promis că va pune capăt imigrației ilegale, vorbind despre „criminali” și „persoane bolnave mintal” care intră în țară cum vor.
El a spus că sistemul de educație învață elevii să le fie rușine, într-o aluzie la teoriile despre rasism introduse în ultimii ani.
„Vom restaura de îndată competența și integritatea guvernării”, a promis Trump.
El a spus că dușmanii au vrut să-i ia viața. „Am fost salvat de D-zeu ca să fac America măreață din nou”, a constatat Trump, repetând ceea ce spusese un pastor înaintea lui.
„20 ianuarie 2025 este pentru poporul american Ziua Eliberării”, a spus Trump, spunând că noua sa președinție va rămâne în istorie cea mai importantă.
Rupând cu tradiția de a folosi inaugurarea pentru a proiecta unitate națională, Trump a amintit cât de convingător a câștigat alegerile și a mulțumit statelor care au votat de data aceasta pentru el, deși votaseră cu democrații înainte.
Stare de urgență la frontieră
Mai concret decât predecesorii săi în prima zi de mandat, Trump a anunțat că va decreta stare de urgență la frontiera sudică a SUA și va începe trimiterea îndărăt a „criminalilor” care intră în țară. „Voi trimite trupe... să respingă invadarea dezastruoasă a țării noastre”, a mai spus președintele.
El a repetat, în uralele suporterilor din sală, că va dispune reluarea exploatării petrolului și gazelor pe scară largă. „Forează, baby, forează!”, a spus Trump, vorbind despre „aurul lichid” care ar fi petrolul și promițând să salveze industria constructoare de mașini.
Apoi, Trump a prezentat pe rând toate „reformele” pe care le va face pe plan social - anume să interzică mai multe genuri, să repună în drepturi pe cei care au refuzat vaccinul anti-Covid, să reinstaureze „libertatea cuvântului” etc.
Pe plan extern, Trump a promis că SUA nu se vor mai implica în războaie, pe cât posibil, că Golful Mexic se va numi Golful Americii, iar muntele McKinley, rebotezat după numele său nativ, Denali, va fi din nou Mt. McKinley.
El a repetat că Statele Unite vor relua controlul asupra Canalului Panama, despre care a spus că ar fi acum în mâinile Chinei.
Trump a spus că SUA vor opri toate războaiele, dar nu a menționat în discursul său Ucraina, după ce în campanie spunea că va opri conflictul de acolo „în câteva zile”.
Proteste împotriva „trumpismului”
Cu două zile înaintea inaugurării lui Trump, mii de oameni au participat la Washington la un marș de protest concentrat mai ales pe problemele femeilor care se tem de agenda republicanului și a aliaților lui, mai religioși decât el.
Marșul Poporului, cunoscut inițial ca Marșul Femeilor, a adus laolaltă mai multe organizații civice unite, potrivit unei declarații de pe site-ul demonstrației, de opoziția față de „trumpism”.
Protestul a fost, de fapt, o repetare a celor ținute începând din 2017, după ce Trump a câștigat prima oară alegerile prezidențiale, atunci în dauna democratei Hillary Clinton.
BBC a scris că marșul de sâmbăta trecută a avut mai puțini participanți decât edițiile trecute, dar tot a atras câteva mii de oameni. Pancartele purtate de demonstrați avertizau mai ales la pericolul erodării libertății femeilor de a face întreruperi de sarcină în SUA, și la eventuale regrese în privința altor libertăți civile câștigate cu greu, după lupte de decenii - de pildă pentru persoanele transgender.
În ultima sa apariție publică dinaintea inaugurării lui Trump, președintele la capăt de mandat Joe Biden le-a cerut oamenilor să nu-și piardă credința. Adresându-se milioanelor de americani întristați și îngrijorați de victoria celui care devine primul președinte SUA condamnat penal, Biden i-a asigurat duminică, într-o vizită la o congregație din Carolina de Sud că „vor veni zile mai bune”.
Miercuri, în ultima sa alocuțiune de la Casa Albă, Biden își exprimase temerea că democrația americană o să încapă pe mâinile unor „oligarhi” care ar putea să o șubrezească. Biden nu a rostit nume, dar aluziile sale i-au vizat în mod transparent pe miliardarii care s-au apropiat în ultimele luni de Trump, în frunte cu Elon Musk, CEO la Tesla și SpaceX, care va conduce un departament de „eficientizare a guvernării” în noua administrație de la Washington.
Într-un interviu cu radioul public american, NPR, un fost apropiat al lui Trump, Steve Bannon, a spus, mai în glumă, mai în serios, că organizatorii inaugurării de luni au anulat manifestările în aer liber, mutând-le înăuntru, pentru că le-ar fi fost frig prietenilor lui Trump, veniți din Silicon Valley (șefii marilor companii din tehnologia informațională), unde este primăvară eternă.
Afinități selective
În afara mutării ceremoniilor în interior, ceea ce nu s-a mai întâmplat din anii 1980, inaugurarea lui Trump a mai avut cel puțin un element inedit: invitarea unor lideri străini, apropiați ideologic noului președinte.
Marea majoritate a țărilor lumii și-au trimis și data aceasta la inaugurare ambasadorii sau alți oficiali de la ambasadă, dar câteva, puține la număr, au primit invitații pentru liderii lor, ca premierul ungar Viktor Orban, prim-ministra italiană Giorgia Meloni sau președintele argentinian Javier Milei.
Mecanismul trimiterii de invitații nu a fost total transparent, astfel că este greu de spus cine a fost chemat și cine a venit folosindu-și cunoștințele din capitala americană.
New York Times a scris că după ce s-a decis mutarea ceremoniei în sală, limitându-se implicit, la 750, numărul de participanți, a urmat „o mare călcare pe picioare” a celor dornici să se numere printre martorii oculari ai evenimentului istoric.
În orice caz, la Washington și-au făcut apariția în ajunul inaugurării lideri de partide considerate extremiste, de dreapta, din Europa, inclusiv George Simion, șeful Alianței Unirii Românilor (AUR), care are interdicție de intrare în R. Moldova și Ucraina. Nigel Farage, șeful partidului care a jucat un rol cheie în ieșirea Marii Britanii din UE, prin Brexit, a fost singurul politician britanic invitat la inaugurare, potrivit presei din țara sa.
Dintre liderii neinvitați, unii au spus că abia așteaptă să discute cu Trump în baza relațiilor speciale dintre țările lor (premierul britanic laburist Keir Starmer), iar alții au avertizat că în relațiile SUA cu aliații lor vin vremuri grele; cancelarul german social-democrat Olaf Scholz, a declarat luni la Berlin, că în zilele și săptămânile următoare este important ca europenii să-și păstreze în relația cu noua administrație americană „verticalitatea”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
