Discutăm în „Reporterii” cu Valeriu Sela, corespondentul Europei Libere Moldova la Washington, iar pentru a ghici ce se poate întâmpla în Ucraina începem discuția altundeva, în Orientul Mijlociu.
Donald Trump a promis un armistițiu în Gaza înainte de inaugurarea sa ca președinte și iată că acordul de armistițiu între Israel și Hamas, care prevede încetarea focului și eliberarea ostaticilor, a fost încheiat și a intrat în vigoare duminică. Nu s-a putut ajunge la un acord fără el, deși administrația Biden a încercat, dar s-a putut cu el, chiar și până a-și începe funcția, iar un conflict teribil care a durat 15 luni și a luat numeroase vieți este pe cale să fie, măcar temporar, rezolvat.
Donald Trump s-a ținut de cuvânt, dar cum s-a ținut, pentru că nu era deloc cert la începutul lunii ianuarie că acordul va fi încheiat? Ei bine, a amenințat la o conferință de presă din 7 ianuarie că în Orientul Mijlociu se va declanșa „iadul pe pământ”, dacă ostaticii nu sunt puși în libertate. O amenințare adresată aparent Hamas, a pus în mișcare și guvernul premierului israelian Benjamin Netanyahu, văzut ca cel care se opune de fapt unui asemenea acord de încetare a focului.
Se poate repeta „soluția” din Gaza în Ucraina?
Este de multe ori mai simplu să pui presiune pe un aliat, decât pe un adversar, pur și simplu pentru că aliatul poate depinde de tine și de ajutorul tău. Dar are pârghii Trump, pozitive sau negative, în cazul lui Vladimir Putin, Rusia fiind și așa supusă unor sancțiuni ample?
Exporturile de energie reprezintă un domeniu de mare interes pentru Rusia, iar sancțiunile nu-l acoperă în întregime. Vânzările de gaz lichefiat (LNG) rusesc în Europa au crescut la un nivel record în 2024, pe măsură ce au scăzut cele de gaze naturale, prin conducte.
Cunoaștem din primul său mandat că Donald Trump a criticat aspru dependența europeană, pe atunci masivă, de energia din Rusia, în special în cazul Germaniei. El a trecut atunci și la fapte, sancționând de exemplu firmele care construiau conducta Nord Stream 2, între Rusia și Germania, prin Marea Baltică, așa încât aceea nu a fost pusă în funcțiune niciodată, iar Statele Unite au crescut exporturile de LNG către Europa.
Dar poate fi folosită energia și ca pârghie pozitivă în relația cu Rusia, în sensul relaxării restricțiilor, ca parte a unui armistițiu în Ucraina? Își poate schimba Donald Trump poziția așa încât să accepte reluarea unor livrări de gaze rusești prin Ucraina către aliați ai lui Putin, dar și ai săi, ca Viktor Orban, premierul Ungariei?
Sunt desigur întrebări la care nu există încă un răspuns. Dar în acest episod din „Reporterii” încercăm să vă și să ne echipăm cu cele necesare pentru a încerca să le ghicim: arătăm cum a procedat Donald Trump în trecut, explicăm abordarea tranzacțională pe care o aduce din afaceri în politica externă, descriem stilul de negociere prin care încearcă să-și ia mereu interlocutorul prin surprindere și să-l pună pe picior greșit, ne uităm fie și în treacăt la tensiunile din interiorul mișcării sale MAGA în chestiunea politicii externe, inclusiv la tensiunile între o tentație „naturală” pentru conservatorii americani de retragere și izolaționism și situații concrete, din lumea reală, care cer implicarea Statelor Unite mai departe. Audiție plăcută.
Cu un episod nou în fiecare luni, „Reporterii” este un podcast în care relatăm pentru ascultătorii noștri - cei care ne ascultă în mașină, în căști în transportul public sau acasă, înainte de culcare – la ce proiecte lucrează reporterii Europei Libere pentru site-ul nostru, pentru paginile noastre de Facebook și Instagram, pentru canalul de YouTube. Vă puteți abona la podcast pe platformele Apple Podcast, pe YouTube, iar ascultătorii din străinătate îl pot găsi și pe Spotify.
