De asemenea, autoritățile din Karabah au acceptat, pe 9 septembrie, să permită ca și ajutoarele furnizate de Rusia să fie livrate pe teritoriul controlat de Baku dinspre orașul Agdam, deschizând o legătură de transport din Azerbaidjan pentru prima dată de când Karabahul s-a desprins de Baku într-un război care s-a încheiat în urmă cu trei decenii.
Hikmat Haciyev, consilier prezidențial azer, a confirmat pentru Reuters că acordul a fost încheiat, adăugând că punctele de control azere de pe ruta Lachin vor rămâne în vigoare.
Baku a făcut presiuni pentru ca ruta sa de la Agdam să fie folosită pentru livrările de ajutoare în locul coridorului Lacin de pe teritoriul armean, culoar care este actualmente blocat. Cu toate acestea, oficialii din Karabah au afirmat că este vorba de un efort al autorităților de la Baku de a controla transporturile de ajutoare și de a restabili autoritatea regiunii departe de liderii etnici armeni.
În comentarii recente, Haciyev a declarat că utilizarea acelui traseu reprezintă o oportunitate pentru etnicii armeni din Karabakh de „a stabili legătura cu alte zone ale Azerbaidjanului”.
Liderii occidentali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la blocarea rutei Lacin în ultimele luni, o acțiune care i-a lăsat pe etnicii armeni din Nagorno-Karabah în nevoie disperată de alimente, energie și alte nevoi de bază.
Baku neagă faptul că blochează regiunea, oferind ruta alternativă Agdam pentru transportul ajutoarelor.
Anterior, pe 9 septembrie, șeful politicii externe a UE, Joseph Borrell, a declarat pe platforma de socializare X că, în cadrul unei convorbiri cu ministrul azer de externe Ceyhun Bayramov, „a reafirmat că coridorul Lacin trebuie redeschis acum. Alte trasee, cum ar fi Agdam, pot fi deschise ca parte a soluției, dar nu ca alternativă".
Anunțul a fost făcut la câteva ore după ce premierul armean Nikol Pașinian, în cadrul unor convorbiri cu lideri străini, s-a oferit să poarte discuții „urgente” cu președintele azer Ilham Aliyev pentru a preveni o nouă recrudescență a violențelor în zona de conflict din Nagorno-Karabah și de-a lungul granițelor celor două țări.
Oferta a venit în condițiile în care ambele părți au făcut schimb de acuzații de „dezinformare” și „provocări” în ultimele zile și după ce, pe 9 septembrie, oficialii azeri au acuzat forțele armene că au tras asupra trupelor lor în timpul nopții, afirmație respinsă de Erevan.
Baku a declarat că cel mai recent schimb de focuri de armă a avut loc în nordul orașului Naxcivan, o exclavă a Azerbaidjanului care se învecinează cu Armenia, Turcia și Iran. Nu se știe dacă au existat victime.
Tensiunile dintre Erevan și Baku au crescut în ultimele săptămâni, în principal din cauza statutului Nagorno-Karabah, o regiune muntoasă controlată de etnici armeni care au acuzat Azerbaidjanul că blochează regiunea separatistă.
De asemenea, guvernul armean a acuzat Azerbaidjanul că a masat trupe de-a lungul frontierei armeano-azerbaidiene și a „liniei de contact” din Karabah, în vederea pregătirii unui nou asalt militar pe scară largă.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Biroul de presă al prim-ministrului armean informează că Nikol Pașinian s-a oferit să discute din nou Aliyev în convorbirile telefonice separate avute cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz, secretarul de stat american Antony Blinken și președintele iranian Ebrahim Raisi.
Pașinian „și-a exprimat disponibilitatea de a purta discuții urgente cu președintele Azerbaidjanului în vederea reducerii tensiunilor”, se spune în declarația guvernamentală publicată după convorbirea cu Macron, care ar fi avut loc în seara zilei de 8 septembrie.
În declarație se spune că Pașinian a reafirmat, de asemenea, că recunoaște integritatea teritorială a Azerbaidjanului după cum a făcut-o și în cadrul întâlnirilor din octombrie 2022 și mai 2023 cu Aliyev la care a participat Macron.
Un consilier de politică externă al lui Aliyev a declarat pentru Reuters că Azerbaidjanul nu a primit o ofertă reînnoită de discuții din partea Erevanului.
Între timp, trei înalți oficiali azerbaidjeni s-au întâlnit pe 8 septembrie cu diplomați străini din ambasadele de la Baku pentru a acuza Armenia de intensificarea „provocărilor militare”, de „simularea” unor discuții de pace și de continuarea încurajării „separatismului” în Karabah.
Ministerul armean de Externe a negat acuzațiile.
În contextul creșterii tensiunilor între cele două țări, Armenia a anunțat pe 6 septembrie că va organiza săptămâna viitoare un exercițiu militar comun cu Statele Unite.
Ministerul armean al Apărării a declarat că scopul exercițiului Eagle Partner 2023 din 11-20 septembrie este de a pregăti forțele armene de participarea la misiuni internaționale de menținere a păcii. Un purtător de cuvânt al armatei americane a declarat că vor participa 85 de soldați americani și 175 de armeni.
Acest anunț a fost făcut în urma unor remarci ale lui Pașinian, care a declarat că politica țării sale de a se baza exclusiv pe Rusia pentru a-i garanta securitatea este o greșeală strategică, având în vedere ceea ce el a spus că sunt eforturile Moscovei de a-și reduce rolul în regiunea mai largă.
Moscova a reacționat cu furie la aceste comentarii, convocându-l pe ambasadorul armean pentru a protesta față de ceea ce a numit „măsuri neprietenoase” luate de Erevan.
Între timp, pe 9 septembrie, legiuitorii separatiști din Nagorno-Karabah au votat pentru alegerea lui Samvel Șahramanian, în vârstă de 44 de ani, ca nou președinte al regiunii, o acțiune condamnată de Baku.
