Până nu demult, în Georgia era imposibil să intri la facultate fără să dai mită, achizițiile publice se realizau în condiții dubioase, iar sistemul judiciar era profund corupt. Expertul georgian Saba Buadze, reprezentantul Institutului pentru Dezvoltarea Libertății de Expresie de la Tbilisi, explică cum a reușit Georgia practic să elimine mica corupție – prin politicieni corecți, care și-au asumat sarcina să lupte ferm împotriva corupției, prin digitalizarea achizițiilor publice și crearea unui cadru legal eficient de prevenire și combatere a corupției.
Expertul georgian a vorbit la conferința internațională „Conjugarea eforturilor împotriva impunității și corupției politice”, organizată la Chişinău de Transparency International - Moldova, cu sprijinul fundației americane pentru promovarea democrației în lume, National Endowment for Democracy.
Europa Liberă: De ce a ajuns clasa politică să aibă acest sentiment de impunitate, atunci când vine vorba despre corupție?
Saba Buadze: „Cred că în regiunea noastră este important să vedem contextul general – este vorba de faptul că venim cu toții din fosta URSS, cu fosta ei cultură care era foarte activ promovată. Și trebuie să ținem cont și de felul în care țările s-au dezvoltat după destrămarea URSS.
În prezentarea mea de la conferință am spus că Georgia a reușit foarte abil să demonstreze faptul că corupția nu este un fenomen cultural. Și un exemplu foarte bun în acest sens este felul în care am reușit să combatem corupția cotidiană. Am demonstrat că corupția nu este un fenomen cultural și că în regiunea noastră putem depăși această problemă.”
Europa Liberă: Dați-mi câteva exemple, ce înseamnă corupția cotidiană?
Saba Buadze: „Corupția cotidiană este cea cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi – atunci când de exemplu interacționăm cu poliția; sunt situațiile în care ne confruntăm cu corupția atunci când apelăm la serviciile de stat, este corupția cu care ne confruntăm în sfere precum educația sau sănătatea.
Iar corupția „de elită”, cea de la vârfurile puterii, în comparație cu cea cotidiană, este o formă mult mai dificil de eradicat, pentru că acolo participă funcționarii cei mai înalți, este și mult mai dificil de identificat, de studiat și în același timp e foarte greu de investigat.
Corupția „de elită” este acea problemă despre care în plan regional vorbesc partenerii noștri internaționali – Uniunea Europeană, OSCE și mulți alții.
Trebuie să găsim trăsături asemănătoare pentru a identifica problema din țările noastre și pentru a putea combate eficient acest flagel. În cazul nostru, cheia este o Agenție anticorupție
Trebuie să găsim trăsături asemănătoare pentru a identifica problema din țările noastre și pentru a putea combate eficient acest flagel....
eficientă care va putea lupta cu această corupție de elită. Rezultate vor fi doar în cazul în care vom avea o agenție independentă de fluxurile politice, dacă aceasta va avea o calificare și o specializare foarte bune în domeniul corupției mari și dacă va avea un mandat foarte larg în lupta anticorupție.”
Europa Liberă: În ce măsură se poate spune că alegerile în țările noastre, în condițiile unei corupții politice larg răspândite, sunt libere și corecte? Situația este valabilă și în Republica Moldova, și în Ucraina.
Saba Buadze: „Alegerile sunt o parte interesantă a vieții noastre, unde vedem existența corupției. Corupția politică este una din cele mai importante forme de corupție cu care trebuie de luptat eficient, în primul rând. Iar în perioada alegerilor corupția se vede foarte bine.
La noi în Georgia de exemplu acum câteva zile a avut loc turul doi al alegerilor prezidențiale și acest tur doi a arătat că corupția politică este o problemă foarte mare în țară. Pentru că în pofida faptului că în mare alegerile au fost libere, au fost identificate totuși foarte multe probleme care demonstrează că, de exemplu, sistemul nostru al finanțelor publice, sistemul nostru electoral necesită reforme, tocmai din perspectiva combaterii corupției.”
Europa Liberă: Care este rolul omului de rând atunci când vine vorba despre corupție și ce poate face un om simplu pentru a schimba situația, în particular la nivel politic?
Saba Buadze: „Faptul că țările noastre au parteneri internaționali care lucrează cu noi pentru ca noi să putem lupta eficient cu
Cetățenii trebuie să aibă sentimentul că puterea este obligată să dea socoteală...
corupția este un lucru important. Dar factorul cel mai important cred că este ca cetățenii să aibă sentimentul că puterea este obligată să dea socoteală. Oamenii trebuie să reacționeze imediat la aceste probleme, trebuie să vorbească despre problema corupției, iar când se confruntă cu corupția ei trebuie să aibă posibilitatea să vorbească liber despre asta. Identificarea problemei este primul pas pentru soluționarea problemei respective. Este un adevăr inclusiv atunci când vine vorba despre fenomenul corupției.”
Europa Liberă: Cum vă explicați faptul că problema marii corupții la nivel înalt există și în Ucraina, și în Georgia, și în Republica Moldova, chiar și în România – adică e una de dimensiune regională?
Saba Buadze: „Toate aceste țări sunt democrații care sunt în proces de dezvoltare, sunt democrații în tranziție. Și aceste democrații tinere, care nu au o puternică cultură instituțională de administrare, au nevoie de o atenție mult mai mare și au nevoie ca reformele să fie eficiente, ca reformele să se facă în ritm accelerat. Și această cultură trebuie să se amplifice și să devină mai puternică.”
Europa Liberă: Și din această perspectivă, de unde credeți că poate veni ajutorul? Este vorba despre forțe interne, adică schimbarea trebuie să vină din interior, sau poate fi vorba despre factori externi?
Saba Buadze: „Desigur că toate schimbările și toate aceste reforme pozitive trebuie să înceapă din interior. Populația și societatea civilă, organizațiile neguvernamentale sunt cele care
Pentru a lupta cu aceste probleme asemănătoare noi trebuie să împărțim între noi și experiența pozitivă, și pe cea negativă...
trebuie să lucreze foarte activ în aceste domenii care au legătură cu combaterea corupției. Iar mai apoi noi trebuie să ne unim, trebuie să colaborăm cu partenerii noștri internaționali și între noi. Pentru că noi, în regiunea noastră, avem probleme foarte asemănătoare, așa cum am mai spus. Și pentru a lupta cu aceste probleme asemănătoare noi trebuie să împărțim între noi și experiența pozitivă, și pe cea negativă.”
