Ambasadorii UE urmează să-și dea acordul pentru un ajutor de 20 de milioane de euro pentru achiziția a aproximativ opt sisteme de apărare aeriană cu rază scurtă, constând în lansatoare și circa 24 de rachete.
Decizia este una semnificativă, având în vedere că R. Moldova este, prin Constituție, o țară neutră, iar până recent, sprijinul oferit de UE era considerat „non-letal”, incluzând vehicule militare, echipamente de supraveghere aeriană și sisteme de securitate cibernetică.
Acest lucru s-a schimbat abia anul trecut, când Bruxelles-ul a alocat primele 9 milioane de euro pentru interceptori (rachete) de apărare antiaeriană cu rază scurtă de acțiune.
Acum, UE mai mult decât dublează acest sprijin, ceea ce reflectă, potrivit diplomaților europeni, o situație vulnerabilă în care se află Moldova, pe fondul presiunilor crescute din partea Rusiei, tot mai agresive față de statele care își doresc apropierea de Occident.
Conform proiectului de decizie ale ambasadorilor UE văzut de Europa Liberă, implementarea ajutoarelor va fi realizată de Centrul Estonian pentru Investiții în Apărare, care a furnizat deja echipamente Chișinăului în cursul anului trecut.
Integrarea europeană și retragerea treptată a SUA
Cele 20 de milioane de euro fac parte dintr-un pachet mai mare, de 60 de milioane în total, anunțat la începutul lunii martie de Antonio Costa, președintele Consiliului European, în timpul unei vizite la Chișinău.
Partea cea mai mare a pachetului, adică primele 40 de milioane, a fost aprobată de ambasadori UE mai devreme, prevăzând achiziția a 33 de „vehicule tactice de mobilitate înaltă” pentru trei brigăzi de infanterie, dar și a unui sistem pentru regimentul de apărare aeriană tactică a Armatei Naționale. Este un sistem care asigură coordonarea între radare și bateriile de rachete antiaeriene. Practic, este sistemul care permite funcționarea coordonată a lansatoarelor și rachetelor din pachetul „letal”.
Actuala putere pro-occidentală a R. Moldova și-a pus obiectivul ambițios de a adera la UE până la sfârșitul acestui deceniu, iar negocierile oficiale de aderare ar urma să înceapă la propriu în următoarele luni.
În proiectul de document privind pachetul de ajutoare militare se spune că acest sprijin este menit și el să apropie Chișinăul de standardele UE, adăugând că măsurile sunt luate „în vederea consolidării capacităților R. Moldova de a participa la misiunile și operațiunile din cadrul politicii de securitate și apărare comună a Uniunii, precum și pentru accelerarea compatibilizării cu standardele UE și a interoperabilității”.
Într-un detaliu interesant, în proiectul de decizie european se spune că există indicii că Statele Unite, sub noua administrație Trump, s-ar putea retrage treptat din implicarea directă în sectorul de apărare al Moldovei.
Documentul menționează că „în trecut, Statele Unite au fost un furnizor important în domeniul apărării în Moldova, atât în ceea ce privește instruirea, cât și sprijinul logistic” iar deciziile administrației americane privind sprijinul viitor „sunt încă în curs de evaluare”.
De asemenea, documentul vorbește despre un schimb de informații cu ministerul moldovean al Apărării, care a spus într-o notă preliminară că „o eventuală reducere a sprijinului american pentru instruire nu ar afecta echipamentele furnizate prin măsurile de sprijin EPF”.
Contextul ajutoarelor europene
De la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, autoritățile moldovene au cerut în mod repetat aliaților europeni sisteme de apărare aeriană, în condițiile în care, pe teritoriul R. Moldova au căzut mai multe drone și rachete, în timpul atacurilor ruse asupra Ucrainei.
Ultimul incident de acest fel s-a petrecut în noaptea de 12 spre 13 februarie, când trei drone rusești au căzut pe terenurile din apropierea localităților Tomai, Ceadîr-Lunga, iar la Taraclia, lângă Spitalul raional din localitate. Autoritățile au spus că două dintre drone au explodat la cădere.
Incidentele au fost condamnate de șefa statului, Maia Sandu, care a recunoscut că R. Moldova nu are capacitățile necesare pentru a se apăra de „asemenea amenințări”, dar a adăugat că autoritățile vor continua să dezvolte parteneriate cu țările europene și să-și modernizeze armata pentru asigurarea securității.
Ajutorul de 60 de milioane de euro ridică la 197 de milioane sprijinul total acordat R. Moldova de UE prin Mecanismul European pentru Pace (European Peace Facility, EPF), iar R. Moldova este al doilea cel mai mare beneficiar de asistență militară din partea UE, după Ucraina. EPF este un fond extrabugetar prin care UE a acordat, de asemenea, miliarde de euro Ucrainei de la începutul invaziei ruse pe scară largă.
Aprobarea întregului pachet pentru R. Moldova, și ajutoarele non-letale și cele letale, a avut loc deja la nivelul grupurilor de lucru ale UE și a decurs aproape fără controverse și prin contrast cu cererile de finanțare pentru Ucraina, blocate de aproape doi ani de Ungaria.
Situația este similară cu cea din cazul Armeniei: Ungaria a reușit să amâne anul trecut aprobarea unui pachet EPF în valoare de 11 milioane de euro pentru Armenia, iar acum repetă strategia în cazul unui nou pachet care prevede 20 de milioane de euro, majoritar pentru echipamente medicale destinate armatei armene.
Diplomații europeni spun că Budapesta blochează procesul sub pretextul că Azerbaidjanul, aliat apropiat al guvernului maghiar condus de Fidesz, ar trebui să primească un sprijin similar.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
