Rusia dorește să înțeleagă ce a motivat declarația președintelui american Donald Trump potrivit căreia Rusia trebuie să accepte un acord de pace în Ucraina în termen de 50 de zile, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov.
Pe de altă parte Lavrov, aflat la o reuniune a miniștrilor de externe ai Organizației de Cooperare Shanghai, în orașul chinez Tianjin, a afirmat că nu are nicio îndoială că Rusia „va face față oricăror noi sancțiuni”.
Lavrov a mai spus că deși viziunile Ucrainei și Rusiei asupra condițiilor ajungerii la pace sunt diferite, negocierile sunt mereu „posibile”.
Mai devreme, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că președintele Vladimir Putin va reacționa la spusele lui Trump dacă va crede de cuviință.
„Se pare că o astfel de decizie (...) va fi percepută de Kiev nu ca un semnal de pace, ci ca unul de continuare a războiului”, a mai declarat reporterilor Peskov.
Trump a anunțat luni că SUA vor continua să livreze arme Ucrainei dacă prețul va fi plătit de aliații lor din NATO, și l-a criticat din nou pe Putin pentru că nu vrea cu adevărat negocieri de pace.
Prima reacție de la Moscova a venit de la fostul președinte și premier, Dmitri Medvedev, actualmente vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei.
În stilul său sarcastic, caracteristic, Medvedev a dat de înțeles că Trump nu sperie pe nimeni cu asemenea ultimatumuri.
La Kiev, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat mulțumit de declarațiile lui Trump.
Mai multe țări europene, „absolut dispuse” să participe financiar
Marți, țări europene cunoscute pentru pozițiile lor ferme pro-ucrainene în conflictul declanșat de Rusia au semnalat deja că ar fi gata să participe financiar la aranjamentul propus de Trump, anume să cumpere din SUA armament, în timp ce oferă din propriile stocuri piese similare Ucrainei.
Ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, a spus că țara sa este „absolut pregătită" să se alăture sistemului și va contribui cu bani.
„Trebuie să stabilim detaliile", a mai spus el, citat de dpa.
Omologul său olandez, Caspar Veldkamp, a declarat că țara sa analizează participarea la sistem „în spirit pozitiv”.
„Vom analiza ce putem face în legătură cu anunțurile domnului Trump", a spus el.
Una dintre întrebările majore care planează asupra noului plan, scrie dpa, este cât de repede poate ajunge armamentul extrem de necesar în Ucraina, care se confruntă cu bombardamente rusești aproape în fiecare noapte.
Secretarul general NATO, Mark Rutte, care a fost de față când Trump a propus noul aranjament, la Casa Albă, a declarat că schema ar putea permite țărilor europene să trimită armament în Ucraina din stocurile lor, care ar fi apoi înlocuit cu noi arme americane.
Însă puține țări posedă sisteme precum Patriot, iar cele care le dețin au susținut frecvent că nu pot renunța la mai multe - cazul Spaniei.
Rutte a declarat că, pe lângă Germania, Danemarca și Olanda, și alți aliați NATO, Canada, Norvegia, Suedia și Marea Britanie se numără printre potențialii cumpărători.
Schimbarea de discurs a liderului american față de Rusia, în declarațiile din ultimele zile, inclusiv cele de luni, deja a fost lăudată de aliații europeni ai Washingtonului.
„După anunțurile de ieri, este clar că din nou conducerea este din partea SUA", a declarat ministrul lituanian de externe, Kestutis Budrys.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
