În realitate, Trump a anunțat la 14 iulie că membrii europeni ai NATO vor trimite Ucrainei arme deja aflate în stoc, cum ar fi sisteme de rachete Patriot, și le vor suplimenta - tot ei, europenii - prin achiziționarea de noi arme din Statele Unite.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care s-a alăturat lui Trump la Casa Albă pentru anunțul de luni, a declarat că valoarea în dolari a armelor trimise Ucrainei va fi de ordinul miliardelor, însă cei doi nu au oferit alte detalii privind armele sau calendarul.
Wall Street Journal, citând două persoane familiarizate cu strategia, a raportat că „pachetul” de arme pentru Ucraina ar putea fi în valoare de 10 miliarde de dolari.
„Anunțul major" pe care l-a promis Trump a arătat că și-a schimbat poziția cu privire la armele pentru Ucraina.
Dar în ceea ce îl privește pe președintele rus Vladimir Putin, Trump a părut să nu fie dispus să schimbe macazul chiar așa de mult.
Trump a dat Rusiei - care avansează pe câmpul de luptă de anul trecut - încă 50 de zile răgaz pentru a accepta o încetare a focului, înainte de a amenința cu impunerea de sancțiuni economice țărilor care fac comerț cu Rusia - ceea ce, după Trump, ar putea „împinge” Moscova la masa negocierilor.
„Conversațiile mele cu el sunt foarte plăcute, dar apoi, noaptea, sunt lansate rachetele", a spus din nou Trump, referindu-se la atacurile aeriene aproape zilnice ale Rusiei, efectuate peste noapte asupra unor ținte din întreaga Ucraină.
„Nu vreau să spun că este un asasin, dar este un tip dur. Asta s-a văzut de-a lungul anilor. A dus de nas o mulțime de oameni", a adăugat el.
Trump a făcut din încetarea războiului din Ucraina o prioritate majoră a politicii sale externe, având cel puțin șase convorbiri telefonice cu Putin și trimițându-l pe emisarul său, Steve Witkoff, la Moscova de cel puțin trei ori.
Însă Putin a respins în mod repetat cererea lui Trump de încetare a focului pentru 30 de zile, răspunzându-i președintelui american prin intensificarea atacurilor aeriene împotriva Ucrainei.
Trump, care în trecut și-a exprimat admirația pentru Putin ca lider și a descris relațiile sale cu el ca fiind „foarte bune", a declarat că a crezut că a fost aproape de o înțelegere pentru a pune capăt războiului în aproximativ patru ocazii, dar toate au eșuat.
„Sunt foarte dezamăgit de președintele Putin, pentru că am crezut că vom avea o înțelegere acum două luni, dar se pare că el nu vrea să meargă așa departe", a spus Trump.
John Hardie, director adjunct al Programului pentru Rusia din cadrul Fundației pentru Apărarea Democrațiilor, a declarat că declarația lui Trump arată că acesta „se îndreaptă în direcția cea bună" cu privire la Ucraina, dar a pus la îndoială necesitatea de a-i acorda lui Putin mai mult timp.
„Putin a spus deja foarte clar că nu are nicio intenție, deocamdată, de a negocia serios, așa că nu știu de ce Trump mai așteaptă" în privința sancțiunilor, a declarat Hardie pentru RFE/RL.
Cea mai „bună” declarație pentru Ucraina
Pe de altă parte, declarația lui Trump a fost cea mai mare demonstrație de sprijin pentru Ucraina de la preluarea mandatului în ianuarie.
Trump nu a trimis până acum niciun ajutor militar nou Ucrainei, în speranța că îl va convinge pe Putin și va pune capăt războiului la începutul mandatului său. Predecesorul său, președintele Joe Biden, a aprobat un ajutor militar în valoare de 67 de miliarde de dolari, dar a lăsat aproape 4 miliarde de dolari „pe masă”, nefolosiți, când a plecat din funcție.
Trump a criticat în mod repetat ajutorul acordat de Biden Ucrainei în timpul campaniei electorale, în timp ce își promova agenda „America pe primul loc". Prin prezentarea ultimei livrări de arme către Ucraina drept vânzări prin intermediul NATO, Trump poate spune că își respectă promisiunea din campanie.
Oficialii ruși au respins remarcile lui Trump, de luni.
„În 50 de zile se pot întâmpla atât de multe lucruri pe câmpul de luptă și în sondajele de opinie privind susținerea guvernelor occidentale. Esențial este că nu ne afectează deloc starea de spirit", a declarat vicepreședintele Consiliului Federației Ruse, Konstantin Kosaciov, într-o postare pe Telegram.
Principalul indice bursier al Rusiei, MICEX, a crescut cu 2,7% în urma comentariilor lui Trump, un semn că investitorii ruși se așteptau la măsuri mai dure din partea Casei Albe.
Schimbare "frapantă
Charles Kupchan, senior fellow la Council on Foreign Relations, a declarat că schimbarea poziției lui Trump față de Rusia și Ucraina a fost „izbitoare".
Într-un gest diplomatic fără precedent, Trump l-a dat afară din Biroul Oval pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski în februarie, în urma unei dispute despre război transmisă în direct la televiziune.
Trump l-a acuzat pe liderul ucrainean, venit să ceară mai multe arme, că nu dorește să pună capăt războiului. Cu câteva zile înainte, Trump îl numise „dictator". Este un cuvânt pe care Trump nu l-a folosit niciodată pentru a-l descrie pe Putin, care conduce Rusia de mai bine de un sfert de secol.
Dar Ucraina a acceptat ulterior cererea lui Trump pentru o încetare a focului de 30 de zile, în timp ce Putin a tras de timp în această chestiune, prezentând cereri pe care Kievul și oficialii occidentali le-au considerat nerezonabile.
În timp ce Rusia a continuat să bombardeze orașele ucrainene, ucigând sute de civili, în timp ce Trump urmărea o încetare a focului, președintele american a început să își exprime frustrarea față de Putin, numindu-l „nebun" și declarându-se „dezamăgit" de el.
„L-am putut vedea pe Trump gravitând progresiv în ultimele două luni către o poziție mai dură când vine vorba de Putin. Cred că declarația de astăzi nu a mers atât de departe pe cât ar fi putut, dar măcar a existat o mișcare concretă în acea direcție", a declarat Kupchan pentru RFE/RL.
Bill Courtney, fost diplomat american și analist la RAND Corp, a declarat că Trump a depus multe eforturi pentru a pune capăt războiului, iar respingerea de către Putin a deschiderii sale a fost „cam jenantă" pentru administrație. Cu toate acestea, el a spus că Putin „a calculat greșit", întorcându-l pe Trump împotriva sa.
Sancțiuni și tarife
Trump a declarat luni că va impune „tarife secundare" dacă Rusia nu va fi de acord cu o încetare a focului în termen de 50 de zile - sau la începutul lunii septembrie. Comentariile lui Trump au fost vagi și au creat confuzie.
Președintele SUA nu a precizat ce țări vor fi afectate de tarife. Un proiect de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei în Congres folosește același termen („secundare”) și vizează țările care cumpără petrol rusesc. Exporturile de petrol reprezintă aproximativ o treime din veniturile bugetului federal al Rusiei.
China, India și Turcia sunt cumpărători importanți de petrol rusesc. Turcia este membră NATO, în timp ce India face parte din QUAD, un parteneriat diplomatic care include și Statele Unite, Australia și Japonia.
„Nu va fi ușor să punem presiune pe India, deoarece este un partener al SUA în QUAD, în timp ce China are influență asupra SUA în unele sfere, cum ar fi metalele rare", a declarat Courtney pentru RFE/RL.
CNN a relatat ulterior, citând un oficial neidentificat de la Casa Albă, că atunci când Trump s-a referit la „tarife secundare", el a vrut să spună tarife de 100% asupra Rusiei și sancțiuni secundare asupra altor țări care cumpără petrol rusesc. RFE/RL nu a putut confirma imediat această interpretare.
Sancțiunile secundare sunt un instrument puternic și ar putea forța instituțiile financiare și alte entități din China, India și Turcia să evite să facă afaceri cu Rusia.
Punerea în aplicare este esențială
Trump nu a impus nicio nouă sancțiune economică Rusiei de la preluarea mandatului, subminând regimul general de sancțiuni împotriva acestei țări. Noi sancțiuni trebuie impuse în mod ordonat pentru a opri orice încercare de eludare a celor existente prin - de exemplu - crearea de societăți fantomă.
Punerea în aplicare a sancțiunilor a fost încetinită, de asemenea, sub conducerea lui Trump, de la preluarea mandatului fiind aplicată o singură sancțiune împotriva persoanelor care eludează sancțiunile împotriva Rusiei. Experții spun că impunerea de noi pedepse fără intensificarea aplicării acestora va contrabalansa impactul.
„Cred că nu există voință politică în ceea ce privește aplicarea sancțiunilor împotriva Rusiei; este o situație diferită, poate, față de controlul exporturilor în China sau chiar sancțiunile împotriva Iranului", a declarat săptămâna trecută pentru RFE/RL Rachel Ziemba, analist la Centrul pentru o nouă strategie americană.
La rândul lui, Kimberly Donovan, expertă în sancțiuni la Consiliul Atlantic din Washington, a declarat că, dacă Statele Unite doresc să aducă Rusia la masa negocierilor, trebuie să fie mai dure cu industria petrolieră a Rusiei.
„Cred că trebuie să luăm măsuri pentru a sancționa petrolul rusesc, similar cu ceea ce am făcut cu Iranul, ca mijloc de presiune asupra lui Putin", a spus ea.
Producția de petrol iranian a scăzut în urma sancțiunilor americane, devastând economia țării.
Kupchan a declarat că adoptarea proiectului de lege privind sancțiunile împotriva Rusiei ar avea „o importanță simbolică", chiar dacă Trump aplică doar o parte din acesta.
„Ar trimite un mesaj lui Putin că Trump este pregătit să strângă șurubul", a spus el, adăugând că ar putea urma mai multe măsuri împotriva Rusiei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
