Andrian Gavriliță le-a vorbit jurnaliștilor la Guvern, pe 12 noiembrie, după ce FMI a confirmat că programul de finanțare a Republicii Moldova în valoare de circa 800 de milioane de dolari și datând din 2021 a expirat la sfârșitul lunii octombrie.
FMI a spus că ultima tranșă nu a mai fost transferată pentru că R. Moldova a întârziat mai multe reforme, inclusiv fiscale, precizând însă într-un răspuns pentru portalul Mold-street.com că va coopera mai departe cu guvernul moldovean și că vrea să sprijine reformele inclusiv cele prevăzute de planul de aderare la UE și cel de creștere economică finanțat de UE.
Cele 170 de milioane de dolari (aproximativ 2,9 miliarde de lei) din ultima tranșă a împrumutului de la FMI fuseseră prevăzute ca sprijin bugetar pentru R. Moldova în anul curent.
În declarațiile făcute jurnaliștilor, ministrul Finanțelor a explicat că autoritățile folosesc în schimb fonduri dintr-un „împrumut francez” și din Planul de creștere susținut de UE.
„Ne-am finanțat în condiții nu mai proaste”, a spus ministrul Gavriliță.
El a precizat că autoritățile poartă „discuții prealabile cu FMI”, iar în luna decembrie o misiune a instituției va veni la Chișinău și vor fi abordate „planurile și potențiala cooperare pentru viitor.”
Starea relațiilor cu FMI
Într-o discuție cu Europa Liberă, fosta ministră a Finanțelor, Victoria Belous, a admis că au rămas câteva „măsuri nerealizate” din planul cu FMI, inclusiv sporirea încasărilor la buget pentru a asigura stabilitatea financiară și a nu admite mărirea deficitului bugetar. De asemenea, Parlamentul a ratat adoptarea unei legi care ar fi introdus reglementări noi în sectorul financiar.
Și Belous spune că, în lipsa banilor de la FMI, autoritățile au folosit ajutoare europene și „surse interne” și are convingerea că relațiile Republici Moldova cu instituția financiară internațională rămân bune.
Jurnalistul economic al portalului mold-street, Ion Preașcă, nu împărtășește neapărat calmul autorităților. Dincolo de faptul că R. Moldova nu a reușit să îndeplinească calendarul de reforme agreat cu FMI, oprirea tranșei reprezintă un semnal negativ și pentru donatori, a spus Preașcă Europei Libere.
El subliniază că, în afară de reformele în domeniul financiar, programul cu FMI prevedea o serie de reforme în justiție și sistemul procuraturii, care au rămas nefăcute. Autoritățile nu au oferit un spațiu adecvat Procuraturii Anticorupție pentru a fi mai eficientă în combaterea corupției, nu au luat suficiente măsuri pentru a fortifica sistemul bancar și independența Băncii Naționale.
La fel, postul de guvernator al BNM, principala persoană în relația cu FMI, rămâne vulnerabil în relația cu puterea politică, a spus Preașcă.
Rateuri și în trecut
Nu este pentru prima oară când R. Moldova ratează finanțări din partea FMI.
În anii de după aderarea Moldovei la FMI, 1992, instituția financiară internațională și-a suspendat sau amânat programele de cel puțin patru ori.
Este vorba de perioadele în care țara a avut o guvernare monocoloră comunistă și de după frauda bancară, când trei bănci moldovene au fost devalizate prin scheme și cu implicarea unor instituții de stat și responsabili de atunci.
Într-un alt exemplu, în aprilie 2013 (în mandatul guvernului Filat), R. Moldova a ratat o tranșă în mărime de 76 de milioane de dolari, motivul fiind lipsa unui guvern funcțional la Chişinău.
FMI a revenit cu programele sale în R. Moldova în noiembrie 2021, după preluarea puterii de Partidul Acțiune și Solidaritate apropiat președintei Maia Sandu.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
