„Comisia Europeană urmăreşte cu atenţie şi preocupare evoluţiile cu privire la statul de drept din România”, a spus luni seara, la Strasbourg, Comisara europeană pentru justiţie, Věra Jourová, care a cerut guvernului de la Bucureşti să „revină pe calea reformelor, şi să nu sa dea înapoi”.
Dezbaterea de luni seară, din plenul Parlamentului European, a fost organizată la solicitarea grupului PPE (Partidul Popular European), însă nu a suscitat interes din partea eurodeputaţilor, sala fiind aproape goală. Mai mult, nici un reprezentant al Preşedinţiei române a Consiliului nu a fost prezent, fapt care a stârnit indignarea mai multor deputaţi, participanţi la dezbatere.
„Vorbele de dragul vorbelor nu vor fi suficiente. Este nevoie de acţiuni concrete din partea României”, a spus Comisara pentru justiţie la Strasbourg. „Deşi am discutat acum două saptămâni, nu am ajuns încă la concluzia că România va fi pe calea cea bună. Dacă nu vor fi rezultate, vom fi obligaţi să folosim instrumentele pe care le avem la dispoziţie”.
Jurova a subliniat că recomandările pentru MCV (Mecanismul de cooperare și verificare) nu sunt respectate şi că o serie de directive nu sunt transpune în legislaţia românească.
Situaţia în care a fost pusă candidatura Laurei Codruţa Kovesi este de asemenea greu de înțeles, a spus Comisara. Ea a amintit de posibilele modificări ale Codului de procedură penală şi a Codului penal, care nu sunt în concordanţă cu dreptul european.
Jurova a făcut o listă a chestiunilor considerate de Comisie „problematice” - de la schimbările de la Înalta Curte de Casație şi Jusţie la redeschiderea unor cazuri, numirile pentru DNA, secția pentru anchetarea magistraţilor şi interferenţele în independenţa magistraţilor.
Nu putem decât recurge la activarea articolului 7 din tratat...Ingeborg Graessle
Guvernul român trebuie să respecte recomandările din MCV, ale GRECO şi Comisiei Veneţia, a insistat Comisara. „În aceste condiţii, nu putem decât recurge la activarea articolului 7 din tratat”, a spus în numele grupului PPE europarlamentara germană Ingeborg Graessle, în timp ce eurodeputatul socialist austriac, Josef Weidenholzer a spus că dezbaterea nu este despre România, ci despre statul de drept.
Graessle a criticat presiunea la care este supusă Kovesi și a învinuit Consiliul pentru aceasta situație. Deputata liberală olandeză Sophia In’t Velt a declarat că ALDE s-a distanțat de partidul ALDE din România. „Suntem dezamăgiți de felul în care s-a comportat guvernul Român în cazul candidaturii Dnei Kovesi pentru Parchetul European”, a spus aceasta, cerând Parlamentului impunerea unui „pact pentru monitorizarea statului de drept”.
„Regimul de la București nu mai este un stat de drept. Este un regim care face totul pentru a-l salva pe marțafoi! Situație unică de la al Doilea Război Mondial încoace, un om condamnat de două ori stă în fruntea camerei deputaților. Este o coaliție a mârșavilor pentru un marțafoi”, a spus astăzi în plenul Parlamentului European eurodeputatul Cristian Preda (PPE), descriind situația din România.
Nu știm cum a fost tradus în direct, în celelalte limbi, termenul de „marțafoi”, însă dezbaterea de luni seara, 15 aprilie, in Parlamentul European, în jurul situaţiei statului de drept în România, a prilejuit câteva serioase ciocniri verbale între unii eurodeputați.
A fost pentru a doua oară că Parlamentul European a discutat situaţia statului de drept în România, la solicitarea grupului creștin-democrat, PPE, însă dezbaterea a avut loc într-o sală aproape goală, cu abia două duzini de parlamentari (din 751) prezenți și în absența premierului Viorica Dăncilă, care a găsit pretextul unei întâlniri cu omologul său vietnamez.
La fel, lucru sever criticat, au fost absenți și figurile cele mai importante ale principalelor grupuri politice europene, Manfred Weber pentru PPE și Comisarul Frans Timmermans pentru socialiști. Ambii sunt Spitzenkandidaten, altfel zis candidează pentru funcția de președinte al Comisiei Europene din partea formațiunilor lor respective.
Mai gravă a fost însă absența totală a vreunui reprezentant al României, care ar fi trebuit să fie acolo atât în virtutea temei discutate (justiția și statul de statul de drept în România), cât și pentru că România asigură în acest semestru președinția Consiliului UE. Asta, a spus același Cristian Preda, „arată doar doar dispreț” din partea guvernului de la București pentru instituțiile europene din partea țării care asigură acum președinția.
Ca de obicei, deputații PSD și ALDE au apărat total acțiunile guvernului, acuzându-și colegii din celelalte grupuri politice de „manevre electoraliste”.
Eurodeputatul Dan Nica a spus că „românii urăsc dublul standard”, precum toate acele „produse alimentare si farmaceutice care îi otrăvesc”, sau faptul că sunt neprimiți in Schengen și a mai vorbit despre ceea ce consideră el că a fost lupta anticorupție sub Codruța Kovesi, cu „procurori filmați în baie si in dormitor pentru a fi șantajați”.
Norica Nicolai a pretins de altfel că guvernul român a preferat să nu vină pentru că „este o dezbatere dezonorantă”.
De altfel, nu doar că România nu a participat la dezbaterea care o privea, dar eurodeputații prezenți au putut afla de la ecologista olandeză Judith Sargentini (cea care i-a atras atenției Mariei Grapini că număra greșit voturile deputaților, la decontul manual după votul în legătură cu Kovesi) că România, în calitatea sa de președinte al Consiliului, a colaborat cu Ungaria lui Viktor Orban, nepunând un raport critic despre Ungaria pe agendă.
O ieșire spectaculoasă a avut-o liberala olandeză Sophia In 'T Veld, care a criticat nu doar absența lui Dăncilă, dar și pe cea a lui Timmermans și a lui Weber și a insistat vehement că s-a săturat
Stranie intervenție a lui Mircea Diaconu: „statul de drept nu este ceva definit. Este imposibil să se facă o evaluare. Statul de drept e o competență națională. Ce se intâmplă aici e doar zgomot”...
să vadă cum, de-a lungul anilor, România este criticată de PPE, în vreme ce Ungaria lui Orban e criticată de socialiști, totul devenind o afacere partizană în care fiecare îi apără pe-ai săi.
Poate că cea mai stranie intervenție a fost cea a lui Mircea Diaconu, care a spus că „statul de drept nu este ceva definit. Este imposibil să se facă o evaluare. Statul de drept e o competență națională. Ce se intâmplă aici e doar zgomot”, a spus Diaconu.
Eurodeputații au adoptat în 13 noiembrie 2018 o rezoluţie privind situaţia statului de drept în România. Atunci, Parlamentul European își exprima, într-un document elaborat de Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE), preocuparea privind modificarea legislaţiei penale şi judiciare în România.
Era vorba de recentele schimbări din sistemul judiciar, Parlamentul, cu avertismentul că acestea ar putea pune în pericol separarea puterilor şi să submineze lupta împotriva corupţiei.
Pe 3 aprilie anul acesta, vice-președintele Comisiei, Frans Timmermans, a avertizat guvernul de la Bucureşti să nu întreprindă acţiuni care să afecteze sistemul judiciar, menţionând că a avut numeroase discuţii cu premeierul Viorica Dăncilă în ultimele două luni.
Timmermans a mai spus că este îngrijorat de situaţia curentă din România, precizând că, datorită MCV se înregistraseră în ultimii ani succese importante, inclusiv în combaterea corupţiei la nivel înalt, însă acum este vorba de un regres.
Dar, din dezbaterea din această seară, 15 aprilie 2019, nu va rezulta un document de poziţie al PE, ceea ce înseamnă că PE nu va vota o rezoluţie pe această temă.
