Ziarul de Gardă scrie despre motivele demisiei şefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale, Nicolae Chitoroagă. „Unul dintre motivele demisiei este presiunea la care s-a ajuns la momentul de față, asupra instituției și asupra mea personal. Am luat decizia pentru a scoate eventualele bănuieli care ar putea influența pe cineva asupra unor evenimente care țin de activitatea PCCOCS”, a declarat Chitoroagă. Procurorul a mai confirmat că demisia sa are legătură cu recenta investigație RISE Moldova care a dezvăluit că autoritățile au interceptat în ultimii ani mai mulți politicieni, jurnaliști și reprezentanți ai societății civile.
Demisia magistraților Curţii Constituţionale este un început de restructurare a justiției, crede expertul în politici publice Ștefan Gligor citat de Radio Chişinău. „Curtea Constituțională reprezenta un pericol pentru orice lege adoptată de noua majoritate în Parlament și putea fi anulată, teoretic, de către acești judecători care au demonstrat afiliere politică pe parcursul mai multor ani față de PD”, explică Gligor. El și-a exprimat speranța că următorii judecători ai Înaltei Curți nu vor avea afilieri și obligații politice de niciun fel față de niciun partid. Fostul deputat Valentin Dolganiuc consideră că demisia judecătorilor Curţii nu este decizia lor proprie, dar o decizie luată, iarăși, sub influența politicului și s-ar fi produs sub influența unei presiuni externe. „Așa cum actuala majoritate parlamentară a fost constituită sub presiunea și este o decizie a puterilor externe, aşa și această decizie”, afirmă Dolganiuc.
Curtea Constituțională trebuie să aibă doi judecători cu mandat internațional, care ar preveni orice abuz, crede fostul președinte al Înaltei Curți Alexandru Tănase. „Singura soluție acceptabilă în situația asta este de a delega, după modelul din Bosnia si Herțegovina, doi judecători internaționali. Prin urmare vor fi unul din partea Guvernului, unul din partea Parlamentului și doi din partea Consiliului Superior al Magistraturii, dar să existe și doi judecători cu mandat internațional care ar preveni orice abuz și ar da o anumită consistență perioadei de tranziție în care intrăm. Altfel, daca se va ajunge din nou ca să fie partajate funcțiile pe criterii politice, îmi este frică ca ne vom pomeni cu decizii surpriză”, a declarat Alexandru Tănase citat de timpul.md.
PDM: „la sănătate” sau „la pomenire”? este editorialul semnat de Petru Grozavu în Ziarul de Gardă. „Cel mai puternic partid din R. Moldova s-a prăbușit. Nu mai este ce-a fost… PDM este azi într-o mare derivă, iar „cel mai puternic lider de partid” nu doar că nu mai este cel mai puternic, dar nici măcar șef de partid nu e”, notează comentatorul. Are sau nu mai are zile PDM, se întreabă Grozavu. „În cimitirul politic al R. Moldova, în cei aproape 30 de ani de existență, mai multe partide, trecute prin politica mare, și-au găsit locul sub coroane sau fără. PDM are de răsplătit niște păcate grele: va trebui să îndure soarta fostelor partide de alianță din parlamentul trecut sau să repete soarta celor trecute pe lista de pomenire”, conchide Petru Grozavu.
Câte miliarde pot fi recuperate de la Plahotniuc şi de la Şor încearcă să estimeze pe cotidianul.md jurnalistul Alexandru Cozer. „Astăzi putem vorbi doar estimativ despre prejudiciile financiare pe care le-au adus Plahotniuc și Shor și grupările celor doi Republicii Moldova. La fel cum nu putem să știm despre toate bunurile celor doi și valoarea adevărată a lor… aceste bunuri fiind controlate prin interpuși sau companii paravan de prin paradisurile fiscale. La toate însă li se poate da de capăt în urma unei anchete profesioniste, făcută de o justiție liberă și bine intenționată”, scrie Cozer. „De pe urma dosarului lui Şor valoarea recuperărilor ar fi cel puțin egală cu asistența financiară pe care R. Moldova speră să o primească de la UE și de peste jumătate din bugetul anual al orașului Chișinău. Iar dacă ne-am referi la Plahotniuc, atunci statul ar putea recupera bunuri care i-ar permite, spre exemplu, să construiască o autostradă de la nordul până la sudul țării”, crede Alexandru Cozer.
Ziarul Naţional scrie despre sumele generoase de la bugetul de stat pentru partidele parlamentare. Din cele 40 de milioane de lei alocate din bugetul de stat şi distribuite de CEC PSRM încasa cel mai mult peste 5,7 milioane de lei, urmează PD - cu peste 5,3 milioane de lei, PAS și PPDA - cu câte peste 2,2 milioane de lei şi Partidul Șor - cu peste 1,5 milioane de lei. Aceste sume includ calculele conform performanțelor obținute la alegerile parlamentare din februarie, inclusiv bani pentru femeile și tinerii aleși efectiv în funcția de deputat. Pentru fiecare vot valabil exprimat, cele 16 partide care au participat la alegerile din 24 februarie curent vor primi lunar câte 0,49 de lei, în total peste 13,5 milioane de lei până la sfârșitul anului, se spune în articol.
