Cele trei demersuri de prelungire a mandatelor de arestare preventivă, înaintate de procuror, au fost examinate de judecătorul Sergiu Ciobanu în aceeași ședință, pe 21 octombrie.
Procurorul Victor Cazacu a precizat pentru jurnaliști că cele trei dosare penale se referă la încă un episod al fraudei bancare, achiziționarea frauduloasă a blanchetelor pentru pașapoarte și schemele de la compania de stat „Metalferos”.
El a explicat că Plahotniuc ar putea să se ascundă de justiție sau să comită noi infracțiuni, în cazul în care va fi eliberat, având în vedere „posibilitățile materiale pe care le are” și „caracteristica persoanei” lui.
Potrivit procurorului, după ce i-au fost aduse la cunoștință învinuirile, Plahotniuc a refuzat să depună declarații, spunând că se va folosi de acest drept ulterior.
Cazacu nu a putut spune când ar putea fi finalizate și transmise în instanță aceste trei dosare, motivând că sunt complexe, dar a precizat că „urmărirea penală în toate cazurile poartă un caracter activ”.
Condițiile din închisoare sunt suportabile, spune Plahotniuc
Pe de altă parte, avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a cerut ca toate demersurile procurorului să fie respinse ca neîntemeiate, mai ales că Judecătoria Buiucani a prelungit deja un mandat de arestare preventivă pe numele clientului său.
Avocatul a amintit o hotărâre a Curții Constituționale care spune că, după ce sunt puse în executare mandatele de arestare, acuzatorii pot să le revoce pe cele care nu sunt necesare și să rămână unul singur.
„Considerăm că unica motivație pentru a înainta toate aceste demersuri este factorul politic”, a declarat Rogac.
El a mai povestit că Plahotniuc i-a spus că în penitenciar sunt condiții suportabile și că avocații îl vizitează zilnic și îi transmit volume din dosarul examinat la Judecătoria Buiucani.
Cu o zi mai devreme, pe 20 octombrie, Judecătoria Buiucani a prelungit cu 30 de zile arestul lui Plahotniuc în dosarul în care acesta este judecat pentru că ar fi creat și condus o organizație criminală care, în 2014, a sustras din sistemul bancar moldovenesc circa un miliard de dolari, caz cunoscut opiniei publice drept „furtul miliardului” sau „frauda bancară”.
Potrivit procurorilor, Plahotniuc a cheltuit banii pentru necesități personale, inclusiv pentru a-și cumpăra un avion Embraer Legacy 650. Mai multe bunuri care-i aparțin au fost sechestrate, inclusiv clădirea Global Business Center (GBC) din Chișinău, de unde își gestiona afacerile.
La ședința din 20 octombrie, un avocat al companiei Real Concept Imobil a cerut instanței să fie ridicat sechestrul, pe motiv că Plahotniuc i-ar fi cedat clădirea, în 2018, omului de afaceri Andrei Goncereanco în schimbul unui iaht. Judecătorii au respins această cerere, depusă repetat de avocat, la fel cum au procedat prima dată – în 2024.
- Citește și: Un iaht în schimbul clădirii GBC și un agent sub acoperire. Detalii din dosarul lui Plahotniuc
Oligarhul Vladimir Plahotniuc a părăsit R. Moldova în iunie 2019, după ce la Chișinău s-a schimbat coaliția de guvernare și Partidul Democrat, pe care-l conducea, nu mai putea influența situația politică din țară. La șase ani distanță, în iulie 2025, el a fost reținut în baza unui mandat de căutare internațională pe aeroportul din Atena împreună cu fostul său coleg de partid, Constantin Țuțu.
Plahotniuc a acceptat să fie extrădat în R. Moldova și pe 25 septembrie a fost la adus la Chișinău, fiind plasat imediat în Penitenciarul nr. 13 în baza celor patru mandate de arest emise pe numele lui anterior.
Aflându-se în arest în Grecia, Plahotniuc scria pe rețele, prin intermediul avocaților săi, că dosarele sunt fabricate și că vrea să-și probeze nevinovăția în instanță. Totuși, el nu a acceptat să fie adus la ședințele de judecată care au avut loc până acum, invocând că are nevoie de timp pentru a studia materialele din dosar.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
