Femeile, în top
În registrele Agenției Servicii Publice a R. Moldova figurează 1.129 de longevivi (963 de femei și 166 de bărbați), dar 450 au fost radiați din diferite motive.
Cea mai vârstnică persoană din R. Moldova este o femeie de 105 ani, care locuiește în orașul Vulcănești din autonomia găgăuză. Iar cel mai bătrân bărbat din R. Moldova are 101 ani și trăiește în satul Grigorăuca, raionul Sângerei.
Presa moldoveană a relatat anterior că cea mai vârstnică persoană care a trăit în anii de după declararea independenței în R. Moldova a fost o femeie din satul Cernoleuca, raionul Dondușeni. Ea a decedat la finele anului 2006, la vârsta de 117 ani. Au existat și relatări despre o femeie de 113 ani din Bădiceni, raionul Soroca, și despre un bărbat de 112 ani din Corjeuţi, raionul Briceni.
Acum, cei mai mulți longevivi trăiesc în centrul și nordul R. Moldova.
O duc mai bine, trăiesc mai mult
Demograful Valeriu Sainsus a spus Europei Libere că numărul longevivilor s-a majorat în condițiile în care speranța de viață a crescut în ultimul deceniu de la 69,4 la 72 de ani, dar și datorită faptului că s-a îmbunătățit calitatea vieții.
Totuși, speranța de viață în R. Moldova este mult sub media europeană – de peste 80 de ani, în unele țări fiind chiar aproape de 90 de ani. Potrivit lui Sainsus, studiile internaționale estimează că în următorii ani acest indicator va continua să crească la nivel global, dar într-un ritm mai lent în R. Moldova.
Expertul a mai explicat că R. Moldova a ajuns la al doilea val al îmbătrânirii, crescând numeric categoria persoanelor de peste 70 de ani, inclusiv a longevivilor. Bazându-se pe la observațiile sale făcute de-a lungul anilor, Sainsus susține că regiunea de nord ar fi cea mai „fertilă” pentru longevivi în R. Moldova.
De rând cu ceilalți pensionari
Statul R. Moldova nu oferă niciun fel de facilități sau plăți adăugătoare centenarilor.
Purtătorul de cuvânt al Casei Naționale pentru Asigurări Sociale (CNAS), Petru Socolan, a spus Europei Libere că persoanele trecute de 100 de ani sunt pe picior de egalitate cu ceilalți beneficiari de prestații sociale.
„Rămâne la discreția administrațiilor locale să facă gesturi de susținere cu diverse ocazii acestei categorii de oameni”, a spus sursa citată, invocând că statul nu are fonduri pentru a oferi indemnizații suplimentare.
De regulă, reprezentanții primăriilor îi felicită pe localnicii care împlinesc 100 de ani sau mai mult, îi vizitează cu această ocazie, le aduc flori, diplome și dulciuri, iar uneori le oferă câte un ajutor bănesc unic, de câteva mii de lei, în funcție de bugetul local.
Îmbătrânirea sănătoasă: în Moldova nu e ca-n Japonia
Țara cu cel mai mare număr de longevivi din lume este Japonia, potrivit BBC. Aici sunt aproape 100 de mii de persoane de peste 100 de ani, la o populație de circa 124 de milioane. Secretul longevității nipone se explică prin alimentația sănătoasă și o incidență mai scăzută a bolilor cardiovasculare și cancerului.
Niponii au redus la minimum consumul de carne roșie, dând preferință peștelui și legumelor. În plus, ei nu se confruntă cu problema obezității, oamenii folosind tot mai puțină sare și zahăr. În Japonia, vârstnicii fac gimnastică și se deplasează mai mult pe jos, spre deosebire de semenii lor din SUA sau Europa.
Medic geriatru la Spitalul Clinic al Ministerului Sănătății de la Chișinău, Alla Zlatovcena a spus Europei Libere că factorii primari care explică longevitatea sunt cei genetici, sociali, dar și modul de viață.
„În Japonia, se educă din copilărie tradiția modului sănătos de viață, pe când la noi abia acum lumea se gândește la o îmbătrânire cât de cât sănătoasă”, spune doctorul.
Pornind de la experiența sa din spital, doctorul spune că vârstnicii din R. Moldova suferă cel mai mult de boli cardiovasculare, ale stimulului nervos central și ale sistemului osteo-articular (ale oaselor).
La începutul acestui an, în R. Moldova locuiau 616,5 mii de persoane în vârstă de 60 de ani şi mai mult, ceea ce constituie aproape 26% din totalul populației. Cel mai frecvent, spun statisticile oficiale, vârstnicii mor din cauza bolilor aparatului circulator (65%), tumorilor (17%) și bolilor aparatului digestiv (6%).
Alla Zlatovcena atrage atenția că oamenii trebuie să realizeze că e mai bine să „mănânce mai puțin, dar mai corect”, decât să „mănânce multe produse nesănătoase”. Iar pentru menținerea factorului psiho-emoțional și a sănătății creierului, doctorul recomandă ca vârstnicii să socializeze, să rămână pozitivi și să citească cât mai mult.
Oamenii în vârstă, mai spune doctorul, nu trebuie excluși sau marginalizați din punct de vedere social: statul și familiile trebuie să creeze cât mai multe oportunități pentru a-i implica social și comunicațional.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
