Unul din cele mai comentate subiecte în presă e votul dispersat al delegaţiei moldovene în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) pentru decizia ce face posibilă revenirea Rusiei în APCE. Deputații Vlad Batrîncea (PSRM) și Andrei Năstase (PPDA) au votat pentru, în timp ce Mihai Popşoi (PAS) a votat împotrivă. Agora.md publică justificarea lui Andrei Năstase care a anunţat pe Facebook că „nu a fost o decizie ușor de luat, mai ales pentru deputații din partea Moldovei care au mărturisit că nu știau pentru cine să voteze. Personal am ales să nu votez pentru sau împotriva unei țări sau alteia, am ales că votez pentru ca această instituție să poată exercita o influență pozitivă asupra tuturor statelor, inclusiv a Federației Ruse” a explicat Andrei Năstase.
Politologul Dionis Cenuşă crede însă că argumentarea lui Andrei Năstase despre votul sau în favoarea revenirii Rusiei în APCE denotă o cunoștință slabă a contextului geopolitic. „Cred că pentru început noii guvernanți trebuie să-şi demonstreze abilitați în politica internă, după care să facă analize geopolitice. Măcar din solidaritate şi pentru că avem forţe militare ruse în regiunea transnistreană, Năstase trebuia să se abțină de la vot”, consideră Dionis Cenuşă citat de timpul.md.
Votul delegaţiei moldovene e criticat şi de Victor Chirilă, preşedintele Asociaţiei pentru Politică Externă. „Noi ar trebui să le fim recunoscători, cel puțin moral, vecinilor noștri ucraineni, care și-au riscat viața nu doar pentru țara lor, dar și pentru întreaga regiune în care ne aflăm… Ucraina este un stat-cheie pentru asigurarea securității noastre naționale, fără de care nu poate fi nici democrație, nici stat de drept, nici prosperitate, nici independență, nici dezoligarhizare... Cu părere de rău, votul delegației noastre la APCE, ignorând protestele şi argumentele prietenilor noștri ucraineni și georgieni, demonstrează că guvernarea nu realizează pe deplin aceste adevăruri...”, a comentat Victor Chirilă, citat de Ziarul Naţional.
Comentatorul politic Andrei Popov vede însă votul pro dat de Andrei Năstase drept un gest de curaj. „El putea să se abţină de la vot cum au făcut alţi deputaţi, dar el a ales să acţioneze altfel. A fost un pas gândit. El nu putea să nu înţeleagă riscurile politice şi de imagine. Eu îi înţeleg poziţia şi o respect”, spune Popov citat de NewsMaker.md. Cei care-l critică pe Năstase trebuie să ia în calcul câteva aspecte, spune comentatorul. În primul rând poziţia Secretarului General al Consiliului Europei, Torbiorn Jangland, cel care a cerut Comisiei de la Veneţia să analizeze hotărârile Curţii Constituţionale moldovene în recenta criză politică. „El cu siguranţă nu poate fi bănuit de poziţii pro-ruse”. Al doilea aspect invocat de Popov este votul pro al celei mai influente forţe europene – Partidul Popular European – care a avut o poziţie foarte clară faţă de recentele evoluţii din Moldova.
Votul parlamentarilor R. Moldova în cadrul APCE are un caracter individual şi nu reprezintă poziția Guvernului sau a statului, a reacţionat Ministerul de Externe. Executivul nu deţine prerogative pentru a recomanda parlamentarilor să voteze într-o manieră sau alta, a precizat purtătorul de cuvântului de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Alexandru Roitman, citat de Radio Chişinău.
Portalul mold-street.com informează că o iniţiativă legislativă promovată de Platforma DA ar putea avea efecte păguboase pentru economie şi ar stimula evaziunea fiscală. Este vorba despre proiectul prin care patenta de întreprinzător ar putea fi prelungită până la finele lui 2022, adică cu trei ani, după ce anterior termenul a fost extins de câteva ori ultimul fiind finele acestui an. Autorul proiectului, vicepreşedintele legislativului Alexandru Slusari spune că prelungirea patentelor este necesară deoarece majoritatea moldovenilor care practică această activitate întâmpină dificultăţi. Iniţiativa este criticată de CNA care notează în avizul său anticorupţie că „proiectul poate periclita interesele publice economice deoarece activitatea în baza patentei e atractivă pentru acte de evaziune fiscală…”.
După schimbarea politică de la Chișinău, Republica Moldova a trezit interesul partenerilor externi, iar în prezent se dă o luptă între principalii concurenți geo-politici, Occidentul și Federația Rusă, pentru a influența noul Guvern și noua majoritate parlamentară. Este părerea analistul politic, Anatol Țăranu, citat de Radio Chişinău. „Moldova ar putea să aibă relații bune cu toți partenerii săi, dar cu o singură condiție: să fie capabilă să promoveze o politică suverană, ceea ce i-ar face pe toți partenerii noștri”, afirmă Țăranu. Şi editorialistul Nicolae Negru crede că Moldova ar putea să construiască relații bune concomitent cu Federația Rusă și Uniunea Europeană. „Cu Rusia e o problemă aparte. Mingea nu e și nu a fost la vreo guvernare din R. Moldova, ci mingea a fost întotdeauna pe terenul Rusiei”, crede Negru.
Interesele Rusiei, Uniunii Europene și ale SUA converg în ceea ce privește transferul de putere din Republica Moldova, observă analistul politic Igor Boțan citat de deschide.md. El precizează că a fost depășită o criză foarte periculoasă, dar consecințele încă se pot manifesta serios și periculos pentru Republica Moldova. „Acea coaliție de care s-a vorbit că ar fi nefirească, are totuși o anumită fundație, care nu este așa de șubredă… Principalul pericol pentru coaliția de guvernare vine din partea dorinței de revanșă a Partidului Democrat. Atâta timp cât există acest pericol, ei au tot interesul să se țină împreună”, concluzionează Igor Boţan.
Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană trebuie să pună presiuni pe președintele Igor Dodon și PSRM, pentru a împiedica Moscova să-și implementeze planurile expansioniste în Republica Moldova, consideră expertul în politici de securitate, Dumitru Mînzărari, într-un articol publicat pe site-ul Fundației Jamestown rezumat de Ziarul Naţional. Expertul consideră că Occidentul va trebui să creeze alături de blocul ACUM mecanisme pentru a-l împiedica pe Dodon să slăbească instituțiile de apărare și de securitate națională a Moldovei. Acest obiectiv va fi greu de îndeplinit, deoarece Guvernul condus de Maia Sandu nici măcar nu a inclus aceste domenii în programul de activitate al Executivului, consideră Dumitru Mînzărari.
Societatea civilă solicită demisia neîntârziată a judecătorilor Curţii Constituţionale informează Ziarul de Gardă. Într-un apel semnat de mai multe ONG-uri se spune că „Curtea Constituțională a adoptat o decizie, trei hotărâri și două avize care nu s-au bazat pe Constituția Republicii Moldova și propria jurisprudență, așa cum a confirmat și Comisia de la Veneția în opinia publicată la 24 iunie 2019. Prin hotărârile adoptate, judecătorii constituționali au adus un prejudiciu ireparabil imaginii Curții Constituționale. Unica soluție pentru a restabili încrederea și autoritatea Curții Constituționale este demisia neîntârziată a judecătorilor constituționali Raisa Apolschii, Veaceslav Zaporojan, Artur Reșetnicov și Corneliu Gurin”. În cazul în care judecătorii nu își dau demisia, semnatarii solicită Parlamentului instituirea de urgență a unei Comisii, formate din reprezentanți ai partidelor politice, experți notorii locali și internaționali, în vederea identificării unei soluții de demitere din funcție a actualilor judecători.
Unimedia.info observă că pentru prima data, Guvernul Republicii Moldova este condus de șapte femei și cinci bărbați, ceea ce constituie un procentaj de peste 58 la sută de femei. „Republica Moldova devine a doua țară de pe continentul european, după Estonia, în care numărul femeilor care stau la cârma ministerelor este mai mare decât al bărbaților. Potrivit Raportului pentru anul 2018 privind egalitatea dintre bărbați și femei, elaborat de Comisia Europeană, Estonia se poziționează pe locul 1 în Uniunea Europeană având 61,1% femei în fruntea ministerelor, urmată de Suedia cu 52,2% și Franța cu 48,6% ministre în Guvern”, se spune în articol.
