Prigojin, ale cărui trupe au fost cei mai eficienți luptători dintre forțele lui Putin de la invazia Ucrainei din februarie 2022, s-a întors împotriva armatei ruse.
A condus ceea ce s-a numit o insurecție armată. Prigojin inițial a ordonat forțelor sale - despre care a susținut că numără 25.000 - să avanseze spre Moscova, iar după toate cele întâmplate și-a oprit așa-numitul "marș pentru justiție" pe 24 iunie.
Kremlinul a confirmat ulterior că a ajuns la un acord cu Prigojin pentru a pune capăt insurecției, spunând că liderul mercenarilor se va muta în Belarus. Dosarul penal deschis împotriva lui Prigojin de procuratura rusă va fi abandonat. La primele ore ale dimineții de 25 iunie nu se știa unde se afla Prigojin sau dacă plecase deja în Belarus.
- Te-ar putea interesa și: Cine este Evgheni Prigojin, cel care a pornit o rebeliune militară în Rusia?
În schimb, luptătorii Wagner care i s-au alăturat lui Prigojin în marșul său nu vor fi urmăriți penal, a declarat Kremlinul.
Ca parte a acordului, luptătorii Wagner care nu au luat parte la marș vor intra sub controlul direct al armatei ruse – o mișcare la care Prigojin s-a opus vehement în timp ce își conducea trupele în războiul Kremlinului împotriva Ucrainei.
Rolul lui Lukașenko
Președintele Belaruslui, Aleksandr Lukașenko, a ajutat la medierea acordului între Kremlin și Prigojin.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, Putin și Lukașenko au garantat siguranța lui Prigojin.
Câteva ore mai târziu, guvernatorul regiunii Rostov, Vasili Golubev, a declarat pe Telegram că forțele Wagner se retrag din oraș în convoaie, însoțite de tancuri și alte vehicule, și se îndreaptă spre taberele lor de teren.
Luptătorii mercenari capturaseră anterior controlul asupra unei baze militare din orașul cu 1,2 milioane de locuitori, în apropiere de granița cu Ucraina.
Nu a fost imediat clar unde vor fi bazați sau câți au participat la marșul spre Moscova.
Ei au luptat anterior în Ucraina, dar Prigojin a anunțat că renunță la pozițiile lor în favoarea armatei ruse.
Putin a promis să-i pedepsească pe cei din spatele revoltei armate conduse de protejatul său de odinioară. Într-un discurs televizat adresat națiunii, pe 24 iunie, Putin a numit rebeliunea o „trădare".
Prigojin a susținut că luptătorii săi au ajuns la mai puțin de 200 de kilometri de capitală fără a vărsa sânge, un posibil indiciu pentru Kremlin al sprijinului pentru Wagner în cadrul elementelor structurilor de securitate ale statului.
"Ne întoarcem coloanele și ne îndreptăm spre taberele de teren conform planului nostru", a spus Prigojin într-un mesaj audio scurt, postat pe Telegram pe 24 iunie.
Luptători Wagner văzuți într-un oraș cheie din Rusia după apelul la „rebeliune"
"Stăpânii Rusiei nu controlează nimic"
Deși insurecția pare să se fi încheiat pentru moment, aceasta l-a lăsat pe liderul autoritar rus slăbit și vulnerabil, spun experții.
„Faptul că acest lucru a fost mediat de Lukașenko mi se pare extrem de jenant", a declarat Sam Greene, expert în Rusia la Centrul pentru Analiza Politicilor Europene, într-un tweet.
„Întregul episod pare să fi spulberat aerul de inevitabilitate care l-a menținut în funcție în ultimii 23 de ani”, spune Greene.
Într-un semn al gravității situației, mai devreme în cursul zilei, Putin a fost forțat să se adreseze națiunii, spunând în remarci televizate că va face "totul pentru a proteja țara".
De asemenea, el i-a sunat pe liderii Belarusului, Kazahstanului, Uzbekistanului și Turciei pentru a-i informa despre situație.
Insurecția armată, fără precedent în Rusia post-sovietică, a pus alte națiuni în alertă. Președintele american Joe Biden și-a contactat omologii din Franța, Germania și Marea Britanie.
Putin trebuie să se confrunte acum cu ramificațiile revoltei, în timp ce Ucraina își continuă contraofensiva la scară largă.
"Astăzi lumea a văzut că stăpânii Rusiei nu controlează nimic. Nimic. Doar haos complet", a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său video nocturn din seara zilei de 24 iunie.
Forțele lui Prigojin au pătruns în Rostov-pe-Don, în sudul Rusiei, în primele ore ale dimineții de 24 iunie, unde au ocupat cu ușurință infrastructura cheie, înainte de a se deplasa spre nord spre Moscova cu puțină rezistență, șocând țara și lumea.
Armata rusă ar fi tras asupra forțelor Wagner la un moment dat în timp ce se îndreptau spre Moscova, deși RFE/RL nu a putut confirma un astfel de incident.
Înalți oficiali și personalități rusești – inclusiv fostul președinte Dmitri Medvedev, șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, Patriarhul Kirill, și șeful Dumei de Stat a Rusiei, Veaceslav Volodin – au reiterat apelul lui Putin ca cetățenii ruși să se adune și ca trupele Wagner să oprească insurecția.
Liderul cecen Ramzan Kadîrov, un aliat apropiat al lui Putin, care conduce republica în regiunea Caucazului de Nord din Rusia din 2007, a declarat că va desfășura trupe cecene pentru a „păstra unitatea Rusiei și pentru a-i proteja statalitatea".
„Ambiție personală”
Liderul rus a spus că Prigojin și-a „trădat" țara din „ambiție personală".
Prigojin a răspuns prompt acuzațiilor de trădare ale lui Putin, spunând într-un mesaj audio că președintele rus a fost „profund greșit" și că el, Prigojin, și forțele sale „sunt patrioți ai țării".
Prigojin și-a început marșul spre Moscova după ce a acuzat Ministerul rus al Apărării că a lansat atacuri cu rachete asupra taberelor din spate ale forțelor sale din Ucraina, folosind artilerie și elicoptere de atac care ar fi ucis mulți dintre oamenii săi. Kremlinul a numit acuzația liderului mercenarilor falsă.
Insurecția lui Prigojin a venit după luni de lupte publice intense cu conducerea militară a Rusiei cu privire la strategia sa de război în Ucraina și la aprovizionarea cu muniție.
În primăvară, liderul Wagner i-a acuzat în mod repetat pe ministrul rus al apărării, Serghei Șoigu, și pe șeful Statului Major General, Valeri Gherasimov, că au reținut în mod intenționat aprovizionarea cu muniție a trupelor sale din Bahmut.
Semion Pegov, un blogger militar pro-rus, a declarat într-un interviu acordat lui Prigojin pe 29 aprilie că există speculații că armata rusă reține muniția destinată Wagner de teamă că liderul mercenar o va folosi pentru a lua cu asalt Moscova și a prelua puterea.
Prigojin a răspuns că este o „idee interesantă", dar a susținut că nu a luat-o în considerare.
Cu toate acestea, doar o lună mai târziu, după ce trupele sale au cucerit Bahmut în prima victorie rusă a războiului în aproximativ 10 luni, Prigojin a vizitat mai multe regiuni rusești, oferind interviuri presei locale în ceea ce unii experți au spus că este un semn clar al ambiției sale politice.
Între timp, Putin a părut să fie de partea Ministerului Apărării în disputa sa cu Prigojin, apărând alături de Șoigu în semn de sprijin.
Peskov a declarat după tulburările din 24 iunie că nu a existat nicio schimbare în sprijinul lui Putin pentru Șoigu.
În declarația sa audio prin care a anunțat retragerea trupelor sale, Prigojin a susținut că Kremlinul a încercat să desființeze grupul său Wagner.
Aleksandar Djokic, un analist politic, a declarat într-un tweet că Prigojin probabil „a aflat" că a pierdut favorurile lui Putin și a pornit revolta pentru a-și dovedi valoarea.
El a spus că se pare că Prigojin a câștigat confruntarea, arătându-i lui Putin că „este prea periculos".
În timp ce insurecția a trimis fiori pe șira spinării moscoviților, ea a fost salutată la Kiev.
Într-un mesaj pe Telegram, Zelenski a declarat că evenimentele demonstrează „slăbiciunea Rusiei" și a avertizat că, cu cât trupele rusești sunt mai mult timp pe teritoriul țării sale, „cu atât mai mult haos, durere și probleme" va suferi Rusia.
Mykhaylo Podolyak, unul dintre consilierii lui Zelenski, a declarat că operațiunea lui Prigojin a expus în mod clar disputa mocnită în rândul conducerii Rusiei, care nu se va încheia în curând.
„Ruptura dintre elite este prea evidentă", a spus el, adăugând că luptele interne din Rusia „abia încep".
Agențiile de spionaj americane au primit semne în urmă cu câteva zile că Prigojin se pregătește să se ridice împotriva instituției de apărare a Rusiei, a informat presa americană pe 24 iunie.
Conform rapoartelor publicate de The Washington Post și The New York Times, oficialii au organizat briefing-uri la Casa Albă, la Pentagon și în Capitolul Statelor Unite cu o zi înainte de tulburările în Rusia, o țară înarmată nuclear.
