Regiunea ucraineană Sumî, care se învecinează cu regiunea rusă Kursk, este cel mai evident loc unde este anticipată ofensiva rusească, după succesele rușilor pe partea lor a graniței. Acolo, ucrainenii nu au avut timp să construiască linii defensive solide, după retragerea lor din Rusia.
Dar Ucraina nu a rămas pasivă și, potrivit mai multor surse, a traversat granița în altă parte, pătrunzând în regiunea rusească Belgorod, situată la sud de Kursk. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. a confirmat, pe 8 aprilie, această incursiune, spunând că are ca scop zădărnicirea unei ofensive rusești în regiunile ucrainene Sumî și Harkov.
Situația pe teren: Ce știm până acum
O nouă ofensivă rusească era așteptată, în special după o iarnă relativ liniștită, pe care armata rusă și-a petrecut-o lovind de la mare distanță mai ales liniile de aprovizionare ucrainene și refăcându-și forțele.
Pe 9 aprilie, comandantul-șef al armatei ucrainene, generalul Oleksandr Sîrski, a declarat că ofensiva rusească „a început deja”.
„De câteva zile, aproape o săptămână, observăm că numărul de atacuri inamice pe toate direcțiile principale s-a dublat”, a spus Sîrski într-un interviu pentru portalul ucrainean LB.ua.
Dimensiunea exactă a ofensivei ruse pe direcția Sumî și Harkov nu este clară deocamdată. Al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Harkovul a fost o țintă permanentă a dronelor și rachetelor rusești încă de la începutul invaziei la scară largă, fără ca trupele ruse să reușească să se apropie măcar de periferiile sale.
Contraofensiva ucraineană din toamna lui 2022 a dus la eliberarea unei mari părți a regiunii Harkov, către sud est, stabilind o line aproape neschimbată de atunci. Dar de luni de zile Rusia tot încearcă să împingă înapoi linia defensivă a ucrainenilor de-a lungul râului Oskil, pe direcția orașul Kupiansk.
Și mai la sud, trupele ruse înaintează lent prin suburbiile orașului Pokrovsk, într-o aparentă încercare de a încercui acest nod logistic de mare importanță pentru apărarea ucraineană în Donbas.
În timpul pauzei de iarnă a Rusiei, forțele ucrainene au reușit să recâștige unele poziții în jurul orașului, iar pe 27 februarie, Viktor Trehubov, purtătorul de cuvânt al comandamentului regional Hortitsia, a spus Europei Libere că tentativele de încercuire au eșuat.
Deficitul de militari și costul conflictului
Cea mai mare problemă a Ucrainei rămâne menținerea unui nivel suficient al efectivelor pe linia frontului. Este principalul dezavantaj în fața unei armate ruse mai numeroase.
Estimările occidentale sugerează că cele două părți au suferit împreună peste un milion de victime, morți sau răniți. Totuși, oficialii militari occidentali afirmă că Ucraina nu și-a epuizat capacitatea de luptă.
„Nu cred în faptul că Ucraina va pierde inevitabil”, a spus generalul american Chris Cavoli, comandantul Forțelor SUA din Europa, la audieri în Congresul de la Washington la începutul lunii aprilie, adăugând: „Se află într-o poziție mult mai bună decât înainte”.
A doua invadare a Rusiei
Incursiunea ucraineană peste graniță în regiunea rusă Kursk, în august anul trecut, a fost cea mai mare incursiune militară străină pe teritoriul Rusiei de la Al Doilea Război Mondial.
Ucraina a urmărit mai multe obiective: să arate că are și curajul și creativitatea tactică necesare, să forțeze Rusia să aducă aici militari din alte sectoare ale frontului, să obțină o monedă de schimb la negocieri.
Primul obiectiv a fost mai mult sau mai puțin atins, dar al doilea nu – în loc să aducă militari din alte părți ale frontului, diminuând nivelul efectivelor de acolo, Rusia pur și simplu a mobilizat forțe noi, inclusiv contingente nord-coreene. Având în vedere faptul că Rusia a respins trupele ucrainene din Kursk la începutul primăverii, și al treilea obiectiv pare ratat.
Dar Ucraina a lansat, după cum s-a văzut, o nouă incursiune transfrontalieră în Belgorod. La fel ca președintele Zelenski, analistului militar ucrainean, Oleksandr Musiienko, spune că scopul acestei incursiuni este diferit de al incursiunii din Kursk, anume de a preveni o viitoare ofensivă rusă.
„Înțelegem că riscurile pentru regiunea și orașul Sumî cresc, având în vedere că aduce în mod constant rezerve pentru a-și întări forțele și a se regrupa și tocmai de aceea efectuăm acțiuni preventive, pentru a zădărnici o ofensivă rapidă a inamicului”, spune Musiienko.
Ofensiva rusă în Sumî și Harkov, pe de altă parte, ar putea fi explicabilă prin indicațiile date de președintele rus, Vladimir Putin, generalului Valeri Gherasimov, șeful armatei ruse, în timpul unei vizite în regiunea Kursk în luna martie.
„Desigur, i-a spus Putin lui Gherasimov, v-aș cere să vă gândiți, pe viitor, la crearea unei zone de securitate de-a lungul graniței”.
Ce se mai întâmplă cu acordul de încetare a focului?
Luna trecută, Kremlinul și Casa Albă au anunțat un cadru general al unui acord de încetare a focului - anume oprirea parțială a atacurilor asupra infrastructurii energetice – despre care Kievul a spus că îl acceptă, dacă o să-l respecte și Moscova.
Ulterior, a fost negociat un proiect de acord privind reducerea luptelor în regiunea Mării Negre, pentru a relua exporturile agricole la scară largă din Ucraina și Rusia. Însă Kremlinul a condiționat punerea acordului în aplicare prin cerințe pe care analiștii le consideră greu sau imposibil de îndeplinit.
Așa încât, la aproape o lună de la primul anunț, încetarea focului pare să fi eșuat complet, iar Kievul și mai ales Moscova recurg la atacuri zilnice.
Pe 4 aprilie, o rachetă balistică rusească cu focoase cu dispersie a lovit orașul Krivoi Rog, ucigând 20 de oameni, inclusiv nouă copii pe un teren de joacă. Moscova a susținut că a fost o „lovitură de precizie”, țintind într-o adunare militară ucraineană.
În ultimele zile, președintele american, Donald Trump, care la revenirea sa la Casa Albă în ianuarie a făcut o prioritate din oprirea rapidă a războiului, și-a exprimat frustrarea în legătură cu continuarea bombardamentelor ruse, inclusiv atacul de la Krivoi Rog.
„Nu sunt deloc mulțumit de ceea ce se întâmplă cu bombardamentele, pentru că bombardează acum ca nebunii”, a declarat Trump jurnaliștilor pe 7 aprilie. Iar administrația sa a sugerat că trece la un calendar mai îndelungat în ceea ce privește eforturile de a pune capăt războiului.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
