Agenda de reforme face parte din planul de investiții în economia R. Moldova, anunțat la Chișinău de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în ajunul alegerilor prezidențiale din toamna lui 2024. Ea a spus atunci că banii europeni vor contribui la „dublarea economiei R. Moldova în următorii 10 ani”.
Agenda a trecut prin consultări publice în martie și urmează să fie aprobată de Guvern luna aceasta.
Mai multă digitalizare, mai puțină muncă „la negru”
În sănătate, banii UE vor fi folosiți pentru o reformă care presupune clasificarea spitalelor în funcție de dotări și competențe și pentru stabilirea unor criterii clare după care un pacient poate fi trimis de la un spital la altul.
Pentru asta, vor fi elaborate ghiduri pentru cele mai frecvente afecțiuni, detaliind traseul unui bolnav și coordonarea dintre spitale. Pacienții vor fi trimiși mai întâi în spitalele mai bine dotate, iar apoi vor reveni în spitalele locale pentru proceduri de reabilitare. Astfel, spitalele mari n-ar mai fi supraaglomerate, iar cele mici nu vor fi subfinanțate având puțini pacienți.
O altă reformă din domeniu presupune crearea dosarelor electronice de sănătate. Obiectivul autorităților este ca 40% din cetățenii asigurați să aibă dosare electronice de sănătate până la finele anului 2027.
În justiție, autoritățile planifică să reformeze Autoritatea Națională de Integritate (ANI), pentru a intensifica verificările declarațiilor de avere ale funcționarilor și demnitarilor. De asemenea, vor să creeze un registru al proprietarilor efectivi ai companiilor, care să permită identificarea celor care se ascund sub firme-paravan.
- Te-ar putea interesa: Deputații PAS propun mai multe atribuții și salarii majorate pentru inspectorii de integritate
La capitolul digitalizare, autoritățile vor să faciliteze accesul la internet în bandă largă în toată țara, inclusiv în zonele izolate, și să digitalizeze mai multe servicii publice. Astfel, până în 2028, în aplicația EVO ar urma să fie disponibile cel puțin 20 de servicii. Similar, ar urma să fie digitalizate și serviciile publice pentru antreprenorii locali și internaționali, astfel încât aceștia să-și poată gestiona afacerile de la distanță.
În domeniul protecției mediului, banii UE vor contribui la extinderea parcurilor eoliene și solare, astfel încât ponderea energiei electrice regenerabile să crească de la 9,29% până la 20%. Autoritățile mai vor să introducă penalități mai aspre pentru poluarea mediului și să revizuiască impozitele pentru utilizarea resurselor naturale. Banii europeni vor fi folosiți și pentru împădurire.
Vezi și reportajul despre o fermă de oi cu zero lei în facturi.
O reformă dedicată mediului de afaceri vizează simplificarea procesului de înființare a firmei, prin eliminarea unui șir de autorizații, și relaxarea regimului de acordare a creditelor pentru afacerile mici și mijlocii. Mai exact, istoricul de creditare al întreprinderilor mici și mijlocii ar urma să cuprindă și datele despre creditele alternative (credite de comerț care se dau între firme, plățile furnizorilor și aranjamentele de factoring), ceea ce va permite ca firmele fără relații bancare tradiționale să poată lua credite de la bănci.
În agricultură, ar urma să fie create două baze de date care, potrivit autorităților, vor permite o supraveghere mai bună a subvențiilor agricole. Este vorba despre Registrul Național al Fermierilor, unde vor figura toți fermierii din R. Moldova, și Sistemul de Identificare a Parcelelor Funciare, unde vor fi trecute toate terenurile agricole din țară. Tot din banii europeni, Guvernul vrea să ofere granturi investiționale pentru fermierii tineri (de până la 40 de ani), fermierii mici (cu mai puțin de 10 ha) și start-up-urile din agricultură.
În educație, autoritățile vor mai mulți studenți în universități și mai mulți tineri angajați după absolvirea facultății. Pentru asta, vor să schimbe curricula pentru gimnaziu și liceu și să finanțeze programe de formare a cadrelor didactice. În plus, vor să creeze un sistem național anti-plagiere și să ia măsuri împotriva corupției din universități.
În industrie, banii europeni vor fi investiți în patru platforme industriale multifuncționale, cu 34 de companii rezidente. Asta după ce un proiect mai vechi al Guvernului, care prevedea construcția a 18 platforme de acest fel în raioanele slab industrializate, nu a prins viață. În esență, o platformă multifuncțională este un parc industrial, cu toată infrastructura necesară (electricitate, gaze, apă, canalizare, căi de transport etc.), pusă la dispoziția companiilor care vor să opereze acolo.
În domeniul muncii, Guvernul vrea să folosească o parte din banii UE pentru reforma salarială în sectorul public: să creeze un sistem de ierarhizare și creștere salarială pentru toți angajații de la stat.
O altă reformă presupune reglementarea muncii temporare și sezoniere. Guvernul speră să combată munca „la negru” în agricultură printr-un proiect de vouchere digitale. Prin acest sistem, autoritățile vor să ofere contracte de angajare pentru circa 6.000 de lucrători sezonieri, care să devină astfel plătitori de contribuții sociale.
De asemenea, ar urma să fie creat un portal guvernamental pentru lucrătorii zilieri și sezonieri, în care aceștia se vor înregistra și vor putea presta servicii oficial, în baza unor contracte digitale.
În energetică, pe lângă proiecte cunoscute ca cel al liniei electrice Vulcănești-Chișinău, autoritățile vor să folosească banii europeni pentru eficientizarea energetică a locuințelor. Guvernul va acoperi până la 70% din costurile de eficientizare a blocurilor locative și 50% a caselor individuale, restul fiind contribuția locatarilor.
- Ascultă și podcastul: „În esență...” | Cum îi reușește R. Moldova să-și sporească energia din soare și vânt
Pe lângă reforme, din bani europeni vor fi derulate și unele proiecte de infrastructură. Guvernul încă nu a anunțat care anume, dar atât autoritățile moldovene, cât și Comisia Europeană au spus anterior că banii europeni ar putea fi investiți în proiecte precum șoseaua de centură a Chișinăului, autostrada Odesa-Chișinău-Iași, podurile de peste râul Prut, două spitale regionale la Bălți și Cahul, construcția liniilor electrice care fac legătura cu România.
Cu sau fără reforme, decalajul economic față de UE va rămâne mare
Dacă va fi asimilată întreaga sumă de 1,9 miliarde de euro, investițiile vor contribui la o creștere de până la 5,3% a economiei moldovene până în 2028, a estimat ministra Economiei, Doina Nistor, la o consultare publică a planului de reforme. Potrivit ei, miliardele europene vor pune bazele pentru o „creștere și mai accelerată” după anul 2028.
Vezi și podcastul video „Pe Agendă” cu ministra Doina Nistor:
În ultimii ani, R. Moldova a înregistrat o dinamică negativă în economie, despre care autoritățile spun că este cauzată de invazia Rusiei în Ucraina, reușind să înregistreze o creștere de 0,1% în 2024.
Autoritățile spun că, în prezent, viteza de ajustare a veniturilor moldovenilor la cele medii din Uniunea Europeană este „mai redusă decât potențialul R. Moldova”, iar investițiile ar accelera acest proces.
Potrivit datelor Băncii Mondiale, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în R. Moldova a fost în 2023 de 6.700 de dolari. Estimările economiștilor moldoveni arată că, până în anul 2028, PIB-ul țării ar putea ajunge la 16.800 de dolari, iar în cazul în care cele aproape 2 miliarde de euro vor fi absorbite în totalitate, R. Moldova poate înregistra o creștere economică de peste 5% către 2028, când PIB-ul R. Moldova ar putea urca la 18.000 de dolari. Chiar și așa, acesta va rămâne mult sub media UE, care în prezent este de 40.000 de dolari.
Bruxelles-ul va controla cum cheltuiește banii Chișinăul
Reformele vor fi coordonate un consiliu condus de ministrul Economiei, din care vor face parte alți câțiva miniștri și secretarul general al Guvernului.
Pe intern, agenda de reforme va fi supravegheată de Cancelaria de Stat, care va trimite apoi Comisiei Europene rapoarte sintetizate, cu etapele reformelor și banii cheltuiți. Dar Comisia va putea verifica și singură cum cheltuiesc banii autoritățile moldovene, pentru că va avea acces la toate datele.
Evaluarea finală va fi făcută de Comisia Europeană. Dacă nu va fi de acord cu constatările europenilor, Guvernul moldovean va putea comanda o evaluare externă.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
