Membrii comisiei, trei experți moldoveni din afara sistemului de justiție și trei străini, au început să-i verifice pe judecătorii de la Curtea de Apel Centru (fosta Curte de Apel Chișinău) în primăvara anului 2024. Este și prima instanță de apel judecătorii căreia sunt verificați după ce s-a încheiat vettingul la Curtea Supremă de Justiție (CSJ).
Timp de aproape un an, secretariatul comisiei a colectat informații despre acești judecători și le-a adresat întrebări în scris, așa cum prevede procedura de evaluare, prin care guvernarea PAS spune că vrea să curețe întregul sistem al justiției de figurile compromise.
Audierile se țin pentru a clarifica și ultimele aspecte rămase vagi după răspunsurile în scris. Când se încheie, comisia recomandă Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) fie să-i mențină în funcție, fie să-i demită pe judecătorii verificați. Aceștia pot prezenta noi argumente în fața CSM, iar apoi au dreptul să-i conteste deciziile la CSJ.
Primii trei judecători ai Curții de Apel Centru au fost audiați pe 4 februarie. Iată cum au decurs audierile și ce am putut afla.
Olga Cojocaru, chestionată despre mașinile fiului și descalificarea hotărârilor sale de către CEDO
Audiată prima, judecătoarea Olga Cojocaru a trebuit să răspundă mai întâi unei serii de întrebări despre mașinile conduse de fiul ei, de când acesta avea 18 ani.
Chiar la împlinirea majoratului, în 2018, el a primit în dar de la bunici (părinții judecătoarei) un Renault, pe care aceștia l-au cumpărat vânzându-și propriul Volkswagen Jetta.
La solicitarea nepotului, bunica a vândut în 2021 și Renault-ul înregistrat pe numele său, luând pe el 4.000 de euro. În contractul de vânzare, a fost trecut însă un preț de opt ori mai mic, adică de 10.000 de lei.
Judecătoarea a explicat în fața comisiei că aceasta a fost cererea cumpărătorului, dar că ea nu cunoaște detaliile, pentru că de tranzacție s-au ocupat nepotul și bunica. Fiind în etate, bunica a făcut „așa cum a înțeles ea”, a spus judecătoarea.
Ulterior, tânărul și-a luat o Skoda Superb în leasing. Judecătoarea i-a asigurat pe membrii comisiei că acesta a plătit totul din veniturile proprii, adică din ce a câștigat o vreme în Franța, dar și din banii primiți cadou de la tatăl său și de la... bunica.
În 2022, copilul judecătoarei a făcut rost de un BMW X5 din 2014, de 290.000 de lei. Atât a trecut în acte, dar membrii comisiei nu l-au crezut, având în vedere că mașini similare costă aproximativ 430.000 de lei. Judecătoarea a spus la audieri că, de data aceasta, a văzut contractul de vânzare-cumpărare, iar în el scrie negru pe albă că mașina vândută de o persoană juridică a costat 290.000 de lei.
Atunci, membrii comisiei au întrebat-o de ce fiul ei a încercat să revândă la scurt timp mașina la un preț mai mult decât dublu - 33.000 de euro. „Tinerețea”, a spus judecătoarea Cojocaru, precizând că fiul său nu a găsit la acești bani vreun cumpărător.
Povestea nu se încheie aici, pentru că tânărul și-a schimbat BMW-ul pe un Mercedes-Benz E-Class. Dar de ce în contractul schimbului, semnat cu o parcare auto specializată, Mercedes-ul este evaluat la 250.000 de lei, deși, conform datelor vamale, a fost importat în R. Moldova cu o valoare declarată de 411.000 de lei?
Judecătoarea avea răspunsul pregătit: Mercedes-ul era mai ieftin pentru că avea probleme tehnice, atestate de un raport prezentat de ea comisiei.
Un alt set de întrebări a vizat faptul că, în declarațiile sale de avere pentru anii 2022-2023, Olga Cojocaru nu a indicat veniturile partenerului său, provenite din arendarea unor terenuri agricole. Judecătoarea a spus că nu avea cunoștință despre aceste venituri, deoarece terenurile sunt administrate de părinții lui, iar compania care le arendează nu-i plătește în bani, ci în saci de porumb sau semințe de floarea-soarelui.
Comisia a atins în timpul audierilor și un alt subiect, al unor hotărâri de judecată luate cu participarea Olgăi Cojocaru, pentru care R. Moldova a fost condamnată ulterior de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Hotărârile aveau ca obiect despăgubiri pentru neexecutarea altor decizii judecătorești, iar CEDO a considerat că sumele erau prea mici. Judecătoarea a explicat că a luat deciziile în conformitate cu practica judiciară existentă în acel moment în R. Moldova.
În urma audierilor, care au durat aproximativ o oră, iar unele întrebări au fost puse cu ușile închise pentru protejarea datelor sensibile, comisia vetting a anunțat, pe 16 februarie, că Olga Cojocaru a fost invitată la o discuție suplimentară.
Dacă prima oară la audierea ei au fost de față numai trei membri ai comisiei, de această dată vor fi prezenți toți șase. Conform regulamentului, acest lucru se întâmplă atunci când colegiul de la primele audieri nu a reușit să ajungă la o decizie unanimă.
Ion Bulhac, întrebat de ce își ridică salariul în bani gheață, cum și-a luat RAV4 la jumătate de preț și apartament la comun
Judecătorul Ion Bulhac a primit și el unele întrebări în ședință închisă. În partea publică a audierilor, comisia vetting s-a interesat, la fel ca în cazul Olgăi Cojocaru, de hotărârile de judecată date de Bulhac și pentru care R. Moldova a fost condamnată la CEDO.
Într-un caz recent, „V.I. versus R. Moldova” era vorba despre un băiat orfan, care a fost internat forțat într-un spital de psihiatrie de către tutorele său, mințindu-l că îl duce la o tabără de vară. În 2024, CEDO a decis că R. Moldova a încălcat drepturile copilului și că nu a efectuat o anchetă eficientă în acest caz.
Bulhac a spus în apărarea sa că el a încercat întotdeauna să aplice legea și că, în acest caz, CEDO a constatat, mai degrabă, o problemă sistemică, datorată „stereotipurilor generale ale autorităților moldovenești față de copii cu dizabilități” și a recomandat R. Moldova să-și îmbunătățească legislația.
În ceea ce privește averea judecătorului, membrii comisiei au vrut să afle detalii despre o tranzacție imobiliară din 2023, cu două apartamente învecinate: Bulhac și o amică a sa au cumpărat un apartament, iar celălalt a fost cumpărat de către fiica judecătorului și soțul acesteia, care locuiesc în România. Cele două locuințe au intrarea și contoarele comune.
Dacă Bulhac avea banii pentru apartamentul nou din vânzarea unuia mai vechi, atunci fiică-sa a trebuit să se împrumute cu trei milioane de lei de la un om de afaceri. Nu-l cunoștea personal, dar asta nu a fost o problemă, pentru că tranzacția a fost intermediată de finul judecătorului, avocat la omul de afaceri respectiv, iar o parte din bani pentru fiică a ridicat-o de la creditor însuși judecătorul.
Deși împrumutul a fost contractat în 2023, fiica judecătorului încă nu a început să-l dea înapoi. Din ce surse îl va rambursa? Bulhac a spus că are bani ginerele său, care lucrează în domeniul IT și face vreo 70.000 de euro pe an.
Întrebat de ce un om de afaceri ar împrumuta o sumă atât de mare unei persoane necunoscute, fără garanții sau dobândă, judecătorul a evitat să dea un răspuns direct, spunând că a văzut în viața sa și multe situații exact inverse, în care împrumuturile n-au mai fost întoarse nici dacă erau garantate prin gaj.
Dar cum a făcut judecătorul că și-a luat, în 2016, o Toyota RAV4 cu 210.000 de lei, în condițiile în care asemenea mașini costau între 305.000 și 442.000 de lei? Păi, mașina a fost aleasă mai întâi de cumnatul său pentru soție, dar acesteia nu i-a plăcut mașina, așa încât cumnatul i-a propus-o judecătorului. „Mi-a zis: «Ion, uite mașina, uite cât costă și gata»”, a povestit Bulhac, precizând că, după ce a cumpărat-o, a trebuit să o mai și repare.
Membrii comisiei vetting au mai vrut să înțeleagă de ce judecătorul își ridica mereu salariul în numerar și nu și-l cheltuia de pe card, unde rămân înscrieri bancare. Explicația a fost că așa era mai practic – își putea plăti mai ușor facturile la poștă cu bani gheață.
La finalul audierilor, care au durat o oră și 40 de minute, Bulhac a asigurat comisia că duce o viață modestă și chiar crește animale domestice.
Denis Băbălău, audiat despre mașinile tatălui
Audierea judecătorului Denis Băbălău a durat 40 de minute, iar o mare parte a discuțiilor s-a concentrat asupra mașinilor tatălui său.
În 2015, tatăl judecătorului și-a luat o Skoda Superb (fabricată în 2014). Numai că mergea cu mașina fiul. Tot el a plătit polițele de asigurare și inspecțiile tehnice.
Judecătorul a spus că era la începutul carierei de judecător, așa încât avea uneori nevoie de mașină. Nu a ascuns-o, făcându-și drept de uz oficial, dar o folosea sporadic, iar în certificatul de asigurare figura atât el, cât și tatăl său.
În legătură cu prețul mașinii, judecătorul a prezentat o declarație pe proprie răspundere depusă de tatăl lui, prin care acesta arată că a dat pe Skoda 10.000 de euro. Membrii comisiei au spus că asemenea mașini costau aproximativ 12.000 de euro.
În 2020, tatăl a vândut Skoda mai scump decât a luat-o în 2015, anume cu 240.000 de lei (aproximativ 12.000 de euro). Dar nu a rămas fără mașină, pentru că și-a luat, de data aceasta în leasing, o altă Skoda Superb, nou-nouță.
A fost ajutat cu bani de fiica sa (sora judecătorului). Dar, la fel ca în cazul primei mașini, cel care s-a ocupat de asigurările auto și de plata „cărții verzi” pentru deplasările în străinătate a fost tot judecătorul.
Achizițiile nu s-au încheiat însă aici. La câteva luni după a doua Skoda, tatăl judecătorului și-a luat și o Toyota Avensis.
De ce avea nevoie de două mașini? Pentru că Toyota e mașină de țară: tatăl o folosește să meargă pe deal cu ea și să care uneltele, a explicat judecătorul în fața comisiei vetting.
În fine, comisia a calculat că, în 2021, cheltuielile lui Denis Babălău au depășit veniturile (cu 29.000 de lei), iar la audieri l-a întrebat cum s-a întâmplat. Este simplu – judecătorului i-au fost atribuite din greșeală plățile de leasing efectuate de tatăl său, iar extrasele bancare pe care le-a prezentat ar demonstra că nu a cheltuit mai mult decât a câștigat.
Ce urmează
Membrii comisiei vetting spun că-și vor pregăti concluziile după audieri „într-un termen restrâns”.
În total, sunt verificați 20 de judecători ai Curții de Apel Centru, iar alți 20 au demisionat în mai 2024, pentru a nu fi supuși evaluării.
Apoi, vettingul va continua la curțile de apel Sud și Nord. Din aceste instanțe, au demisionat deja 15 judecători și numai opt au fost de acord să le fie verificate averile și interesele.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
