Linkuri accesibilitate

Ştiri

Președintele haitian a fost împușcat de atacatori neidentificați

Președintele haitian Jovenel Moise în Palatul Național din Port-au-Prince
Președintele haitian Jovenel Moise în Palatul Național din Port-au-Prince

Președintele haitian Jovenel Moise a fost împușcat de atacatori neidentificați în reședința sa privată noaptea trecută , în ceea ce prim-ministrul interimar Claude Joseph a numit „act inuman și barbar”.

„Situația de securitate a țării este sub controlul Poliției Naționale din Haiti și a Forțelor Armate din Haiti", a declarat Joseph într-o declarație din biroul său.

Necazurile economice, politice și sociale din Haiti s-au adâncit recent, violențele crescând puternic în capitala Port-au-Prince, la fel ca și inflația iar alimentele și combustibilul au devenit din ce în ce mai rare într-o țară care suferă de sărăcie cronică.

Moïse, în vârstă de 53 de ani, se afla la putere din februarie 2017, după ce predecesorul său, Michel Martelly a demisionat.

Opoziția l-a acuzat că a căutat să instaleze o dictatură, depășindu-și mandatul și devenind mai autoritar. El a negat acuzațiile.

In Haiti erau programate alegeri generale în acest an.

Vezi ultimele știri

Un fost polițist, condamnat pe viață și obligat să achite două milioane de lei pentru omorul unei tinere gravide

Pe 23 aprilie 2024, în fața Guvernului a avut loc manifestația „Cerem dreptate pentru Ana-Maria”.
Pe 23 aprilie 2024, în fața Guvernului a avut loc manifestația „Cerem dreptate pentru Ana-Maria”.

Fostul polițist Gheorghe Cotorobai a fost condamnat la detenție pe viață pentru că a răpit, violat și omorât o tânără însărcinată din Orhei. Judecătoria Orhei l-a obligat să achite familiei victimei 2 milioane de lei pentru prejudiciul moral. Condamnatul nu-și recunoaște vina.

Instanța a pronunțat decizia pe 9 ianuarie. Potrivit Procuraturii Generale, bărbatul urmează să achite și 500.000 de lei pentru cheltuielile de judecată. Sentința poate fi atacată la Curtea de Apel.

Învinuitul a declarat jurnaliștilor că „a fost condamnat pe nedrept”. Procurorii menționează că bărbatul a fost supus unei expertize judiciare care a confirmat că el înțelegea ce comite și „nu suferea de maladie psihică cronică sau tulburare de personalitate”.

Pe 14 aprilie, Poliția a solicitat ajutorul populației în căutarea tinerei de 19 ani, care a dispărut pe 12 aprilie, după ce a urcat într-o mașină de ocazie, pe o stradă din Orhei. Ana-Maria era gravidă în luna a șasea. Peste o săptămână, pe 20 aprilie, oamenii legii au găsit cadavrul tinerei într-o fâșie forestieră din raionul Telenești.

Potrivit oamenilor legii, Gheorhe Cotorobai a fost la volanul automobilului în care a urcat Ana Maria. Procurorii spun că fostul polițist a plasat-o în portbagajul mașinii și a transportat-o la domiciliul său, din raionul Telenești, unde a violat-o. Iar în dimineața următoarei zile, a transportat-o într-o fâșie forestieră din raionul Telenești, ca să ascundă urmele infracțiunilor.

După aceasta, mai multe organizații ai societății civile au solicitat autorităților ca în legislația Republicii Moldova să fie introdusă noțiunea de „femicid”, iar în cazul tinerei să fie făcută dreptate.

Vara trecută, deputații au aprobat proiectul de lege care introduce noțiunea de femicid. Modificările din lege stabilesc că femicidul este cea mai gravă formă de violență împotriva femeilor, inclusiv omorul intenționat și vătămarea integrității corporale sau a sănătății ce provoacă decesul unei femei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

MAE l-a convocat pe un reprezentant al ambasadei ruse în legătură cu „recentele dezinformări”

Însărcinatul cu afaceri al ambasadei ruse la Chișinău, Alexandr Andreev, iese din sediul Ministerului Afacerilor Externe, după ce a fost convocat în legătură cu „recentele dezinformări”.
Însărcinatul cu afaceri al ambasadei ruse la Chișinău, Alexandr Andreev, iese din sediul Ministerului Afacerilor Externe, după ce a fost convocat în legătură cu „recentele dezinformări”.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al ambasadei ruse la Chișinău, Alexandr Andreev, în legătură cu „recentele dezinformări” lansate de misiunea diplomatică cu privire la criza energetică din regiunea transnistreană.

Diplomatului rus i s-a adus la cunoștință poziția „clară și fermă” a Chișinăului privind „caracterul inacceptabil al declarațiilor false, care au drept scop subminarea stabilității politice și economice” a Republicii Moldova.

Ambasada Federației Ruse la Chișinău a difuzat o declarație pe 6 ianuarie în care acuză Chișinăul, Kievul și Occidentul că au lăsat sute de mii de oameni din regiunea transnistreană, în toiul iernii, fără lumină și căldură, după sistarea tranzitului gazelor rusești prin Ucraina de la 1 ianuarie.

MAE a subliniat că „responsabilitatea pentru criza energetică din regiunea transnistreană revine exclusiv Federației Ruse și companiei Gazprom, care au decis să sisteze livrările de gaze contrar obligațiilor contractuale”, se spune într-un comunicat al externelor.

Totodată, ministerul a cerut „insistent și repetat” ambasadei ruse să înceteze imediat „campania de dezinformare, manipularea cu fapte și crearea de narațiuni false”, care dăunează și mai mult relațiilor bilaterale și tensionează situația regională.

Este a doua reacție a MAE la declarația ambasadei ruse, prima fiind difuzată pe 6 ianuarie. Tot atunci, MAE l-a convocat pe un reprezentant al misiunii diplomatice rusești, în lipsa ambasadorului Oleg Ozerov, care s-ar afla la Moscova, potrivit agenției IPN.

Schimb de acuzații între Moscova și Chișinău

Între timp, Kremlinul a comentat, tot pe 9 ianuarie, criza energetică din regiunea transnistreană. Purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov, a acuzat din nou Moldova și Ucraina de declanșarea crizei, deși concernul rus Gazprom a fost acela care a sistat livrările de gaze de la 1 ianuarie.

„Timp de mulți ani, Rusia a furnizat gaze naturale, pe seama cărora Transnistria a și trăit de fapt. Iar acum, din cauza deciziilor Ucrainei și ale autorităților moldovenești, Transnistria a fost lipsită de această oportunitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția rusă de stat TASS.

„Situația este, într-adevăr, una de criză”, a adăugat Peskov.

Declarația Kremlinului vine la o zi după ce purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a declarat pentru „Sputnik” că Republica Moldova ar „bloca” livrările de energie în regiunea transnistreană. „Este o bătaie de joc”, a spus ea, acuzând totodată și Occidentul că, sub lozinci democratice, ar încerca să rezolve „probleme geopolitice”.

Într-o primă reacție, vicepreședinta Parlamentului Republicii Moldova, deputata formațiunii de guvernare PAS, Doina Gherman, a calificat acuzațiile lansate de Peskov și Zaharova drept „minciuni”.

„Deși oamenii cu discernământ au înțeles demult că tot ce zice Kremlinul prin gura lui Peskov înseamnă exact contrariul, o vom spune încă o dată: chiar dacă are contract valabil până în 2026, Gazprom a oprit livrarea de gaze naturale pe malul stâng pe ruta alternativă. Moscova a provocat intenționat această criză pentru a destabiliza Republica Moldova”, a scris Gherman într-un mesaj pe Facebook.

Criza energetică de pe malul stâng al Nistrului este o „ilustrație perfectă a ce înseamnă „ruskii mir” – întuneric, frig și disperare”, a mai spus deputata PAS.

Chișinăul și Kievul sunt gata să ofere sprijin regiunii transnistrene

Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, a reafirmat deschiderea autorităților de la Chișinău de a oferi tot sprijinul regiunii transnistrene pentru achiziționarea resurselor energetice „într-un mod corect și transparent”.

Tiraspolul a refuzat propunerea Chișinăului de a-i oferi asistență la procurarea resurselor energetice de pe piețele europene, pe motiv că prețul acestora ar fi prea „mare și volatil”, după ce, mai bine de trei decenii, regiunea transnistreană a consumat gaze rusești în mod gratuit.

Autoritățile moldovene au declarat anterior că sunt conștiente de capacitatea de plată redusă a populației din regiune și s-au arătat dispuse să ofere compensații, în anumite condiții, dacă va exista și sprijinul partenerilor internaționali.

Pe 9 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că Tiraspolul nu a răspuns deocamdată la noua ofertă a Chișinăului de a intermedia livrările de cărbune din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan (MGRES), în schimbul energiei electrice pe care Tiraspolul ar putea să o livreze Ucrainei.

Acest mecanism a fost discutat în ajun de Maia Sandu cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski. Liderii celor două țări au convenit să caute împreună soluții „pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a proteja populația afectată, inclusiv prin utilizarea unor surse alternative de energie, precum cărbunele”.

Într-o postare pe X, președintele ucrainean a spus și el că Ucraina „este gata să ofere ajutor”.

„Sarcina importantă acum este să ajutăm Moldova să-și depășească dificultățile energetice și să împiedicăm Moscova să cauzeze tensiuni sociale”, a mai scris liderul de la Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Chișinăul va cumpăra curent de la OMV Petrom România, pentru a reduce achizițiile de pe bursă

Astfel, autoritățile de la Chișinău încearcă să „stabilizeze” prețul de import al energiei.
Astfel, autoritățile de la Chișinău încearcă să „stabilizeze” prețul de import al energiei.

Energocom a semnat, pe 9 ianuarie, un contract cu OMV Petrom România pentru cumpărarea energiei electrice la un preț „mai mic” decât cel de pe piață, într-un efort al autorităților moldovene de a compensa oscilația prețurilor la bursele internaționale.

Compania energetică spune că va cumpăra câte 30 MW zilnic, până la finele lunii ianuarie. Potrivit Energocom, „prețul nu poate fi divulgat deocamdată” din cauza secretului comercial, dar acesta ar fi „mai mic decât ofertele existente pe piață”.

Contractul vine să suplinească necesitățile energetice ale R. Moldova în condițiile în care autoritățile așteaptă oscilații de prețuri legate de reluarea activității economice atât în R. Moldova, cât și în România, ceea ce va genera un consum mai mare.

Astfel, autoritățile moldovene vor reduce achizițiile de pe bursă unde prețurile variază și vor încerca să „stabilizeze” prețul de import al energiei.

Tot joi, 9 ianuarie, premierul Dorin Recean a declarat că autoritățile au luat în calcul „toate riscurile care se pot materializa în următoarele șase luni” și, în context, guvernul nu vede premise pentru creșteri tarifare.

Declarația vine după scumpirile în lanț la energia electrică și cea termică de la începutul anului electoral 2025, prilej pentru opoziția pro-rusă de la Chișinău pentru a critica autoritățile, chiar dacă guvernul a anunțat compensații pentru populație, sprijinite de Uniunea Europeană.

Din ianuarie, consumatorii casnici din centrul și sudul R. Moldova vor plăti 4,10 lei/kWh, față de tariful precedent de 2,34 lei, iar cei din nordul țării – 4,68 lei/kWh, față de 2,84 lei. Totodată, o gigacalorie a ajuns să coste peste 2.000 de lei la Chișinău și Bălți, și peste 3.000 de lei la Comrat.

Scumpirile vin la circa o lună de la majorarea tarifului pentru gazele naturale până la 16,74 de lei pentru un metru cub.

Începând cu 1 ianuarie, Gazprom a sistat unilateral livrările de gaze naturale către regiunea transnistreană, care nu mai poate produce energie la Centrala de la Cuciurgan (MGRES), pe care o livra malului drept al Nistrului la un preț mai mic decât cel al pieței. Pentru a-și suplini deficitul, R. Moldova cumpără energie de pe bursa română, la tarife mai mari.

Spre exemplu, pentru a acoperi necesarul de consum pentru 9 ianuarie, Chișinăul a importat energie la un preț de 114-118 euro/MWh, aproape dublu față de costul de 66 USD/MWh (aproximativ 63 de euro) plătit anterior către MGRES.

Pe 6 ianuarie, ministrul energiei de la București, Sebastian Burduja, a anunțat că România și R. Moldova s-au adresat Comisiei Europene cu o cerere comună pentru a obține o derogare temporară la obligația achiziționării certificatelor de emisii CO2 la energia electrică, produsă pe bază de gaze naturale și cărbune, care este exportată în Republica Moldova. Oficialul român a sugerat că scutirea ar putea, practic, înjumătăți prețul energiei electrice livrate Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Los Angeles continuă să lupte cu incendiile. Au murit cel puțin cinci persoane

Imagine din satelit a fumului care se ridică din incendii la Pacific Palisades, California, la 8 ianuarie.
Imagine din satelit a fumului care se ridică din incendii la Pacific Palisades, California, la 8 ianuarie.

Pompierii din California luptă pentru a treia zi consecutiv joi, în zona metropolei Los Angeles, cu o serie de incendii majore, care au ucis cinci persoane, au devastat comunități de pe coasta Pacificului până la Pasadena și au forțat mii de oameni să-și părăsească în fugă casele.

Associated Press nota într-o relatare de joi dimineață (ora locală) că vânturile violente care au alimentat flăcările și au dus la evacuări haotice s-au calmat oarecum, și nu se prevedea să recâștige în intensitate în cursul zilei. Asta ar putea oferi pompierilor posibilitatea de a face progrese în fața flăcărilor care au cuprins o zonă vastă, cele mai grave fiind la Pacific Palisades și Altadena.

Incendiile cele mai noi au izbucnit miercuri seara în zona Hollywood Hills, lovind mai aproape de inima orașului și de baza industriei sale de divertisment, punând în pericol cartiere dens populate în condiții excepționale de vânt și uscăciune.

Un elicopter aruncă apă asupra zonei unde se ridică inscripția HOLLYWOOD, la Los Angeles, pe 8 ianuarie.
Un elicopter aruncă apă asupra zonei unde se ridică inscripția HOLLYWOOD, la Los Angeles, pe 8 ianuarie.

Aproape 2.000 de case, sedii de firme, magazine și alte structuri au fost distruse în incendiile numite Palisades și Eaton - și se așteaptă ca bilanțul pagubelor să crească. Cele cinci decese înregistrate până acum au fost cauzate de incendiul Eaton.

Aproximativ 130.000 de persoane au primit ordin de evacuare, în condițiile în care incendiile au mistuit în total aproximativ 108 kilometri pătrați - aproape de mărimea întregului oraș San Francisco. Incendiul Palisades este deja considerat cel mai distrugător din istoria orașului Los Angeles.

Casă cuprinsă de flăcări la Malibu, pe 8 ianuarie.
Casă cuprinsă de flăcări la Malibu, pe 8 ianuarie.

Actorii și-au pierdut casele

Flăcările au înaintat spre cartiere foarte populate și bogate, inclusiv Calabasas și Santa Monica, unde locuiesc bogații și celebritățile din California.

Mandy Moore, Cary Elwes și Paris Hilton se numără printre vedetele care și-au pierdut casele. Billy Crystal și soția sa Janice și-au pierdut casa în care locuiau de 45 de ani în incendiul din Palisades.

„Ne-am crescut copiii și nepoții aici. Fiecare centimetru din casa noastră a fost plin de dragoste. Amintiri frumoase pe care nu ni le poate lua nimeni”, au scris soții Crystal pe rețele.

Actorul Billy Crystal și soția lui Janice într-o fotografie de arhivă.
Actorul Billy Crystal și soția lui Janice într-o fotografie de arhivă.

În Palisades Village, au fost distruse biblioteca publică, două magazine alimentare, două bănci și mai multe buticuri.

Președintele Joe Biden, care din cauza incendiilor și-a anulat o vizită în Italia și la Vatican, a semnat o declarație federală de urgență după ce a ajuns la o stație de pompieri din Santa Monica pentru o ședință de informare cu guvernatorul Gavin Newsom, care a trimis trupe ale Gărzii Naționale pentru a ajuta.

Mai multe studiouri de la Hollywood și-au suspendat producția, iar Universal Studios și-a închis parcul tematic dintre Pasadena și Pacific Palisades.

Miercuri seară, peste 330.000 de persoane nu aveau curent electric în sudul Californiei, potrivit site-ului de monitorizare PowerOutage.us.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Șefa în exercițiu a OSCE, convinsă că Chișinăul și Tiraspolul vor găsi soluții la criza energetică

Ministrul Afacerilor Externe al R. Moldova, Mihai Popșoi, o întâmpină la sediul instituției pe ministra Afacerilor Externe a Finlandei, Elina Valtonen, aflată într-o vizită oficială în R. Moldova, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE.
Ministrul Afacerilor Externe al R. Moldova, Mihai Popșoi, o întâmpină la sediul instituției pe ministra Afacerilor Externe a Finlandei, Elina Valtonen, aflată într-o vizită oficială în R. Moldova, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE.

Decizia concernului rus Gazprom de a opri livrarea gazelor spre regiunea transnistreană „vine să submineze” stabilitatea economică și politică a R. Moldova și să slăbească securitatea în întreaga regiune, a declarat șefa în exercițiu a OSCE, Elina Valtonen, aflată în vizită la Chișinău.

Elina Valtonen, ministrul de externe al Finlandei, a cărei țară deține președinția rotativă a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), unul din mediatori la negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean, s-a întâlnit la Chișinău, pe 9 ianuarie, cu omologul său moldovean, Mihai Popșoi, și cu conducerea de vârf a R. Moldova.

La o conferință de presă comună cu șeful diplomației moldovene, Valtonen a părut să sprijine poziția autorităților de la Chișinău, care susțin că declanșarea crizei energetice de către Rusia ar avea legătură cu viitoarele alegeri parlamentare de la toamnă, miza Moscovei fiind provocarea instabilității și a nemulțumirilor sociale, și înlocuirea actualei guvernării pro-europene cu una pro-Kremlin.

„Putem să ne așteptăm la acțiuni hibride latente din partea Rusiei în alegerile parlamentare care vin. Finlanda este gata să-și împărtășească experiența de răspuns la acțiuni hibride. Pot să vă asigur că am trecut prin mai multe acțiuni de acest gen în regiunea noastră. (...) Vedem că este închis gazul și nu este lumină și, respectiv, cât de multă grijă are Rusia față de oameni”, a declarat Elina Valtonen.

În cadrul conferinței de presă susținute alături de Mihai Popșoi, Elina Valtonen a declarat că este angajată, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE, să avanseze procesul de reglementare transnistreană.
În cadrul conferinței de presă susținute alături de Mihai Popșoi, Elina Valtonen a declarat că este angajată, în calitate de președinte în exercițiu al OSCE, să avanseze procesul de reglementare transnistreană.

Ministrul de externe al Finlandei a mai spus că OSCE s-ar putea implica în soluționarea crizei energetice și ar putea oferi asistență, dar și-a exprimat „convingerea” că autoritățile de la Chișinău și administrația separatistă de la Tiraspol vor putea să identifice „soluții, pe termen scurt și lung”, în beneficiul populației.

Tot joi, Valtonen avea programate întrevederi la Tighina cu liderul administrației din stânga Nistrului, Vadim Kransnoselski, și cu negociatorul-șef al Tiraspolului, Vitali Ignatiev.

La aceeași conferință de presă, ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, a declarat că nu există deocamdată un răspuns de la Tiraspol la propunerea Chișinăului și a Kievului de a ajuta regiunea transnistrean cu cărbune.

„Am văzut răspunsurile precedente la ofertele noastre de sprijin. Sperăm că de data aceasta va fi un alt răspuns. (...) Vom munci pentru a crea acest sprijin internațional, pentru a ajuta cetățenii noștri din stânga Nistrului să depășească această dificultate în care s-au pomenit din cauza cinismului de care dau dovadă Gazprom și Kremlinul”, a spus ministrul.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Mai multe lemne și generatoare electrice. Sandu și Recean au vizitat sate din Zona de Securitate

Președinta Maia Sandu, alături de prim-ministrul Dorin Recean, în timpul vizitei în satul Varnița din stânga Nistrului.
Președinta Maia Sandu, alături de prim-ministrul Dorin Recean, în timpul vizitei în satul Varnița din stânga Nistrului.

Primarii satelor din Zona de Securitate au cerut Chișinăului mai multe lemne, peleți și generatoare electrice pentru a rezista crizei energetice. Liderii de la Chișinău au promis să construiască centrale pe biomasă și să integreze localitățile din Zonă în sistemul energetic al R. Moldova.

„Am ascultat situația din fiecare localitate și am notat care sunt necesitățile imediate. Am înțeles că este nevoie de sprijin sub formă de lemne, peleți și generatoare”, a spus Maia Sandu pe 9 ianuarie, la Varnița.

Este prima vizită a conducerii Republicii Moldova în Zona de Securitate de la Nistru, după sistarea livrărilor de gaze rusești la 1 ianuarie.

Maia Sandu, însoțită de premierul Dorin Recean și vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, s-a întâlnit cu primari din 14 sate din Zona de Securitate, care se află sub controlul autorităților de la Chișinău, dar fac parte din sistemul energetic al regiunii separatiste transnistrene.

Președinta a transmis că, pe termen mediu, conducerea țării vrea să ofere mai multă autonomie energetică instituțiilor din localitățile respective, prin construirea centralelor pe biomasă, care produc energie prin arderea combustibilului solid (în special lemne și peleți).

„Așteptăm ca ministrul Dezvoltării Regionale să pregătească proiectele”, a declarat Sandu.

Șeful Guvernului a spus că, pe termen lung, cele 14 localități trebuie integrate în sistemul energetic al R. Moldova.

„Sunt și lucrări mai dificile pentru că presupun traversarea râului Nistru”, a afirmat Recean, adăugând că pentru realizarea proiectului este nevoie și de cooperarea cu autoritățile separatiste. Bunăoară, localitățile Copanca și Varnița pot fi alimentate cu energie electrică de pe malul drept al Nistrului doar prin rețelele controlate de Tiraspol, a precizat prim-ministrul.

Și vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrian, a spus că cele 14 localități „se confruntă cu probleme diferite”, iar unele „sunt foarte greu conectabile la rețelele R. Moldova”. Potrivit lui, interconectarea ar dura în jur de 3-4 luni, iar asta presupune, inclusiv, investiții mari.

Președinta Maia Sandu, împreună cu prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul Oleg Serebrian, discută cu primarii satelor din Zona de Securitate.
Președinta Maia Sandu, împreună cu prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul Oleg Serebrian, discută cu primarii satelor din Zona de Securitate.

Chișinăul oferă, Tiraspolul tace

Premierul Recean a reiterat poziția autorităților moldovene care spun că Rusia intenționat a provocat criza energetică pentru a „destabiliza R. Moldova și a o folosi în războiul său împotriva Ucrainei”.

Recean a amintit că Tiraspolul a refuzat oferta Chișinăului de a intermedia procurările de gaze pentru regiunea transnistreană de pe bursele externe, la prețul pieței. „Am venit cu propunere ca să le cumpărăm gaz, dar am primit refuz”, a spus Recean, care a declarat că „Tiraspolul nu este autonom în deciziile pe care le ia”, fiind coordonat de Moscova.

Totodată, președinta Maia Sandu a spus că Tiraspolul nu a răspuns încă la noua ofertă a Chișinăului de a intermedia livrările de cărbune din Ucraina pentru Centrala de la Cuciurgan (MGRES), în schimbul energiei electrice produse acolo pe care Tiraspolul ar putea să livreze Ucrainei.

Acest mecanism a fost discutat de Sandu cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, în ajunul vizitei în Zona de Securitate. Liderii celor două țări au convenit să caute împreună soluții care ar preveni suferințele oamenilor, inclusiv prin folosirea cărbunilor.

Rămasă fără gaze rusești la 1 ianuarie și trecută la producția de electricitate pe bază de cărbune, MGRES riscă să epuizeze rapid și acest combustibil. Tipul de cărbune cu care funcționează se găsește doar în Donbasul ocupat de Rusia.

Miza pe intermediari din OSCE

Președinta Sandu a spus că autoritățile de la Chișinău sunt într-un dialog permanent cu partenerii externei „despre ajutoare” pentru locuitorii regiunii transnistrene.

În efortul de a convinge autoritățile separatiste să coopereze, autoritățile moldovene vor purta discuții, tot pe 9 ianuarie, cu președinta în exercițiu a OSCE, șefa diplomației finlandeze, Elina Valtonen, care se află vizită la Chișinău și are programată o deplasare la Tiraspol.

Vicepremierul pentru reintegrare, Oleg Serebrean, a declarat că pentru a atenua efectele crizei este nevoie de deschidere din partea Tiraspolului. „Putem trimite multe mesaje, dar dacă nu este primită mâna întinsă a Chișinăului și a Occidentului” nu va fi niciun efect, a spus vicepremierul.

Potrivit lui, la etapa actuala, Tiraspolul este implicat în „jocul geopolitic murdar purtat de Moscova împotriva autorităților moldovene”.

Reacția Kremlinului

Kremlinul a comentat joi, 9 ianuarie, criza energetică din regiunea transnistreană. Purtătorul de cuvânt, Dmitri Peskov, a acuzat din nou Moldova și Ucraina de declanșarea crizei, deși concenrul rus Gazprom a fost acela care a sistat livrările de gaze, contrar obligațiilor contractuale, de la 1 ianuarie.

„Timp de mulți ani, Rusia a furnizat gaze naturale, pe seama cărora Transnistria a și trăit de fapt. Iar acum, din cauza deciziilor Ucrainei și ale autorităților moldovenești, Transnistria a fost lipsită de această oportunitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de agenția rusă de stat TASS.

„Situația este, într-adevăr, una de criză”, a adăugat Peskov.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

SUA oferă un nou sprijin militar Ucrainei de 500 milioane de dolari

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski (stânga), și secretarul american al apărării, Lloyd Austin, la reuniunea de la Ramstein, 9 ianuarie 2025.
Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski (stânga), și secretarul american al apărării, Lloyd Austin, la reuniunea de la Ramstein, 9 ianuarie 2025.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a anunțat un nou pachet de sprijin militar pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de dolari, la reuniunea grupului Ramstein, alcătuit din țări care furnizează arme Kievului.

Pachetul include „rachete suplimentare pentru apărarea aeriană ucraineană, mai multă muniție, mai multe rachete aer-sol și alte echipamente pentru a sprijini avioanele F-16 ale Ucrainei”, a declarat Austin.

Secretarul american al apărării, Lloyd Austin, a făcut anunțul la ședința Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei, de la Ramstein, Germania, pe 9 ianuarie. Noul pachet este parte a obiectivului administrației demisionare a președintelui Joe Biden de a trimite cât mai mult sprijin posibil înainte ca președintele ales Donald Trump să revină la Casa Albă. Un oficial de la departamentul apărării SUA a precizat, în ajun, că armele incluse în noul pachet vor fi scoase din stocuri, urmând să ajungă în Ucraina până la sfârșitul acestei luni.

La reuniunea de la Ramstein a participat și liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski.

Austin și Zelenski au folosit ultima lor întâlnire de joi pentru a face presiuni asupra viitoarei administrații Trump să nu renunțe la lupta Kievului, avertizând că încetarea sprijinului militar acum „nu va face decât să atragă mai multă agresiune, haos și război”.

„Am parcurs un drum atât de lung încât ar fi, sincer, o nebunie să renunțăm acum și să nu continuăm să ne bazăm pe coalițiile de apărare pe care le-am creat”, a declarat Zelenski. „Indiferent ce se întâmplă în lume, oricine vrea să se simtă sigur că țara sa nu va fi pur și simplu ștearsă de pe hartă”.

Ultimul pachet prevede o finanțare de aproximativ 3,85 miliarde de dolari pentru viitoarele livrări de arme către Ucraina; în cazul în care administrația Biden nu face alte anunțuri, soldul va fi la dispoziția președintelui ales Donald Trump pentru a trimite aceste arme, dacă dorește.

„Dacă Putin înghite Ucraina, apetitul său nu va face decât să crească”, le-a spus Austin reprezentanților celor aproximativ 50 de țări membre ale grupului, care s-au întâlnit în ultimii trei ani pentru a coordona furnizarea de arme și sprijin militar pentru Ucraina.

Statele Unite au oferit circa 66 de miliarde de dolari Ucrainei, de la începutl războiului, și au reușit să livreze deja Kievului cea mai mare parte din pachetele de sprijin - între 80% și 90%.

Înainte să plece la Ramstein, Zelenski a spus că obiectivul principal al actualei reuniuni este de a consolida apărarea aeriană a Ucrainei, pentru a permite „să țină forțele aeriene ruse departe de orașele și granițele noastre”.

Întâlnirea de la Ramstein a avut loc la o zi după ce Ucraina a suferit una dintre cele mai grave pierderi de vieți omenești din ultimele săptămâni. Un atac rusesc asupra orașului Zaporojie a ucis 13 persoane.

De asemenea, pe 8 ianuarie, Ucraina a susținut că forțele sale au lovit un depozit de petrol din Rusia care deservea o bază aeriană strategică în regiunea sudică Saratov.

Membrii grupului de contact au declarat că reuniunea din 9 ianuarie ar putea fi ultima, deoarece soarta acestuia rămâne neclară după ce Donald Trump va prelua oficial președinția SUA pe 20 ianuarie.

În baza relatărilor AP, AFP și Serviciului ucrainean al RFE/RL.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Alegerile prezidențiale din România ar putea avea loc pe 4 și 18 mai

Cetățeni votează pentru alegerea președintelui României, la o secție de votare din Chișinău, 23 noiembrie 2024.
Cetățeni votează pentru alegerea președintelui României, la o secție de votare din Chișinău, 23 noiembrie 2024.

Alegerile prezidențiale din România ar urma să fie organizate pe 4 și 18 mai, conform deciziei luate de coaliția de guvernare de la București. Totodată, alianța PSD-PNL-UDMR și-a reconfirmat susținerea pentru candidatura lui Crin Antonescu la președinție.

„În prima ședință a Coaliției din acest an, formațiunile politice au convenit ca primul tur al alegerilor prezidențiale să aibă loc la data de 4 mai, iar turul al doilea să aibă loc la data de 18 mai”, anunță un comunicat al PNL, emis miercuri seară.

Astfel, candidaturile vor putea fi depuse la începutul lunii martie, iar campania electorală se va desfășura în luna aprilie.

Săptămâna viitoare, guvernul român va adopta hotărârea și ordonanța de urgență necesare pentru organizarea scrutinului, au precizat liberalii.

Alegerile nu pot fi organizate, potrivit legii, la mai puțin de 75 de zile de la adoptarea hotărârii de către Guvern.

Alegerile prezidențiale din România au fost anulate de Curtea Constituțională (CCR), pe 6 decembrie 2024 - în ajunul celui de al doilea tur și în timp ce votul din diaspora începuse deja -, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a desecretizat rapoartele instituțiilor de apărare și securitate națională care sugerau intervenția unui actor străin în alegeri.

CCR a decis că procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, guvernul urmând să stabilească o nouă dată.

Primul tur al alegerilor din 24 noiembrie a fost câștigat de Călin Georgescu, un candidat independent mai puțin cunoscut, cu vederi anti-occidentale și ultranaționaliste, cu aproape 23% din voturi - o victorie numită de presa românească și internațională drept „șocantă”.

Pe locul al doilea se clasase cu puțin peste 19% din voturi Elena Lasconi, candidata formațiunii pro-vestice Uniunea Salvați România.

Curtea Constituțională a României validase rezultatele primului tur, însă și-a schimbat decizia, după ce s-a autosesizat, în urma desecretizării documentelor CSAT.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Sandu și Zelenski blamează Rusia pentru criza energetică, promit să caute soluții împreună

Maia Sandu și Volodimir Zelenski în timpul unei întâlniri, la Kiev, în noiembrie 2023
Maia Sandu și Volodimir Zelenski în timpul unei întâlniri, la Kiev, în noiembrie 2023

Președinta Maia Sandu a discutat cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, despre „criza acută” din regiunea transnistreană, care nu mai primește gaze rusești de la 1 ianuarie, și au convenit să caute împreună soluții care ar preveni suferințele oamenilor, inclusiv prin folosirea cărbunilor.

Un comunicat difuzat miercuri seara de președinția de la Chișinău spune că cei doi au discutat la telefon despre „situația umanitară” din stânga Nistrului unde „mii de oameni se confruntă cu lipsa căldurii, a luminii și, în unele cazuri, a accesului la apă potabilă, în condiții de frig și dificultăți economice”.

Comunicatul pune criza pe seama concernului rus de stat Gazprom, despre care spune că a oprit livrările „contrar obligațiilor contractuale”.

„Am convenit să conlucrăm pentru a găsi soluții care să prevină suferințe pe mai departe și să protejăm oamenii de folosirea energiei ca armă de către Rusia”, a scris președinta Sandu într-o postare separată pe X.

La 1 ianuarie, tranzitul gazelor rusești prin Ucraina a fost oprit, iar guvernul de la Chișinău spune că furnizorul rus a respins propunerea sa de a trimite gaze regiunii secesioniste pe o rută ocolitoare.

Administrația de la Tiraspol, care ar fi respins și oferte de ajutor din partea Chișinăului, a spus la 8 ianuarie că ar mai avea rezerve de gaze pentru strictul necesar - ca încălzirea spitalelor și gătitul mâncării în blocurile de locuit multietajate - până la sfârșitul lunii. Dar rezervele de cărbune la care a trecut centrala termoelectrică MGRES pentru a produce strictul necesar de curent electric se epuizează mai repede decât se anticipase.

Comunicatul președinției de la Chișinău arată că Sandu și Zelenski „au convenit să identifice soluții comune pentru a preveni agravarea crizei umanitare și a proteja populația afectată, inclusiv prin utilizarea unor surse alternative de energie, precum cărbunele”, se spune în comunicatul președinției de la Chișinău.

Într-o postare separată pe X, președintele ucrainean a scris că Ucraina „este gata să ofere ajutor”. Zelenski a exprimat un punct de vedere similar cu al autorităților de la Chișinău asupra originei crizei, spunând că aceasta reprezintă „o încercare clară a Rusiei pentru a manipula resursele energetice împotriva conducerii Moldovei”.

„Sarcina importantă acum este să ajutăm Moldova să-și depășească dificultățile energetice și să împiedicăm Moscova să cauzeze tensiuni sociale”, a mai scris liderul de la Kiev.

Oprirea livrărilor rusești în regiunea transnistreană, la expirarea unui vechi contract de tranzit prin Ucraina, a dus la oprirea producției de curent electric pe gaze la centrala MGRES din stânga Nistrului, forțând Republica Moldova să recurgă la importuri de energie electrică mai scumpă din România pentru a acoperi consumul din dreapta Nistrului.

Importul principal se face prin linii de înaltă tensiune care trec prin Ucraina, existând riscul unor întreruperi din cauza bombardamentelor rusești asupra sistemului energetic ucrainean.

De asemenea, energia electrică s-a scumpit puternic pentru consumatorii moldoveni la începutul unui an electoral, iar opoziția pro-rusă de la Chișinău folosește acest lucru pentru a critica autoritățile, chiar dacă guvernul a anunțat compensații pentru populație, sprijinite de Uniunea Europeană.

Șefa politicii externe europene, Kaja Kallas, și-a reafirmat „solidaritatea neclintită” cu R. Moldova, marți, spunând că „datorită sprijinului UE, Moldova rămâne rezilientă”.

Președinta Maia Sandu care a câștigat un nou mandat în noiembrie 2024 se pregătește împreună cu aliați ei din partidul de guvernământ PAS de alegere parlamentare, care pot avea loc în vara sau toamna lui 2025.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tiraspolul spune că mai are gaze naturale pentru 24 de zile

Reprezentanții administrației separatiste de la Tiraspol discută consecințele crizei energetice, 8 ianuarie 2025.
Reprezentanții administrației separatiste de la Tiraspol discută consecințele crizei energetice, 8 ianuarie 2025.

Autoritățile autoproclamate de la Tiraspol spun că regiunea transnistreană se confruntă cu o criză umanitară după sistarea livrărilor de gaze de către Rusia și că mai au rezerve pentru 24 de zile, în condițiile unui consum limitat.

La ședința din 8 ianuarie a așa-numitului consiliu de securitate de la Tiraspol, pretinsul ministru al economiei, Serghei Obolonik, a spus că rezerva de gaze a Transnistriei ar fi suficientă până la sfârșitul lunii, după reducerea drastică a consumului - gazele fiind destinate doar spitalelor, magazinelor, precum și blocurilor locative exclusiv pentru pregătirea bucatelor. Inițial, se estima că sudul regiunii va avea gaze până la 20 ianuarie, iar nordul - până pe 10 ianuarie.

Totodată, Obolonik a spus că presiunea asupra rețelelor electrice a crescut „imens” de mult - de la 45 MW pe oră până la 170 MW pe oră. Această situație se datorează faptului că oamenii încearcă să-și încălzească locuințele cu dispozitive electrice.

Potrivit lui, Centrala electrică de la Cuciurgan (MGRES), care recent a trecut pe cărbune, nu poate acoperi necesitățile sporite ale consumului de energie. Specialiștii locali spun că MGRES nu poate livra mai mult de 150 MWh, iar depășirea acestui maxim pentru perioade mai mari riscă să provoace situații de avarie și prăbușirea sistemului energetic.

Pentru a reduce presiunea asupra sistemului, s-a recurs regimul de deconecrări în evantai - la început, pentru câteva ore, iar apoi pentru intervale de 4 ore, de două ori pe zi. Administrația spune că este în căutarea unor soluții „mai confortabile” pentru populație.

Liderul de la Tiraspol, Vadim Kransoselski, a spus că unele întreprinderi discută despre posibila reluare a activității în timpul nopții. Însă, această soluție nu ar fi valabilă în cazul întreprinderilor mari.

Din 1 ianuarie, concernul rus Gazprom nu mai livrează gaze naturale în Transnistria. Astfel, localnicii au rămas fără încălzire centralizată și apă caldă. Majoritatea întreprinderilor mari din regiune și-au sistat activitatea.

Pe 2 ianuarie, Energocom și Moldovagaz au propus Tiraspolului „asistență tehnică și comercială” la procurarea gazelor naturale de pe piața europeană.

Regiunea separatistă susținută de Rusia a refuzat însă oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile de la bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom. Oficialii de la Chișinău spun că Tiraspolul a refuzat și propunerile de ajutoare umanitare venite de la autoritățile moldovene și partenerii săi de dezvoltare.

Recent, mai multe țări europene și-au exprimat solidaritatea cu Moldova, în contextul crizei energetice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Europenii îi dau replica lui Trump pentru ambițiile privind Groenlanda: „Granițele nu se schimbă cu forța!”

Un aisberg plutește la Scoresby Sund, în Groenlanda, pe 12 septembrie 2023.
Un aisberg plutește la Scoresby Sund, în Groenlanda, pe 12 septembrie 2023.

Cele mai puternice țări ale Uniunii Europene, Franța și Germania, au criticat declarația președintelui reales al SUA, Donald Trump, că nu exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei. S-au auzit noi critici europene și la adresa aliatului lui Trump, Elon Musk.

Purtătorul de cuvânt al guvernului german, Steffen Hebestreit, a declarat ca răspuns la remarcile lui Trump privind teritoriul danez semiautonom din Atlanticul de Nord că „întotdeauna, se aplică principiul ferm... că frontierele nu trebuie mutate prin forță”.

Ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, a declarat miercuri că Uniunea Europeană trebuie să se apere mai bine împotriva atacurilor asupra frontierelor sale suverane, ca urmare a comentariilor lui Trump.

„Nu se pune problema ca UE să permită altor națiuni ale lumii, oricare ar fi ele, și aș spune chiar începând cu Rusia, să atace frontierele suverane”, a spus el.

„Dacă mă întrebați dacă eu cred că SUA vor invada Groenlanda, răspunsul este nu”, a mai spus el, adăugând că Statele Unite nu au o natură imperialistă.

Trump, amintește AFP, și-a exprimat în repetate rânduri interesul pentru insula Groenlanda, care face parte din Danemarca.

Marți, el a declarat că nu ar exclude folosirea armatei pentru a obține controlul Groenlandei sau al Canalului Panama.

„Groenlanda aparține groenlandezilor. Aș dori pur și simplu să repet acest lucru”, a declarat miercuri prim-ministrul insulei, Mute Egede, pentru postul public danez de radiodifuziune.

Egede a sosit miercuri în capitala Danemarcei, Copenhaga, pentru discuții cu regele Frederik al X-lea al Danemarcei.

Musk și nazismul

Între timp, un apropiat al lui Trump, miliardarul Elon Musk, care va primi un post în noua administrație de la Washington, a fost criticat și el de oficiali europeni pentru remarci considerate extremiste sau neadevărate.

Premierul spaniol Pedro Sanchez l-a atacat miercuri pe Musk pentru că se amestecă în politica europeană, acuzându-l de subminarea democrației.

„Extrema dreaptă internațională, căreia ne opunem în Spania de ani de zile, condusă în acest caz de cel mai bogat om de pe planetă, atacă în mod deschis instituțiile noastre, incită la ură și sprijină în mod deschis moștenitorii nazismului din Germania”, a spus Sanchez despre Musk fără a-l numi direct, vorbind la Madrid la începutul unei serii de manifestări de comemorare a 50 de ani de la moartea dictatorului spaniol de dreapta Francisco Franco.

Musk a abordat subiecte spaniole duminică, comentând pe X un articol mincinos despre cum străinii ar fi campionii violurilor în regiunea Catalonia.

Musk a sprijinit pe față formațiunea anti-imigrație germană AfD, ai cărei critici spun că ar avea nostalgii naziste.

Tot miercuri, s-a anunțat că în Marea Britanie universitățile și alte instituții de învățământ superior s-au retras de pe platforma X a lui Elon Musk, invocând rolul acesteia în răspândirea dezinformării care a alimentat revoltele rasiale din Anglia, de anul trecut.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

SUA. Incendii masive la Los Angeles. 30.000 de locuitori trebuie să evacueze zona

Două incendii masive de vegetație amenință zeci de mii de persoane și locuințe în Los Angeles.
Două incendii masive de vegetație amenință zeci de mii de persoane și locuințe în Los Angeles.

Autoritățile din Los Angeles au declarat stare de urgență după ce două incendii de vegetație au cuprins zone extinse din oraș. Zeci de mii de oameni au primit ordine de evacuare și mii de locuințe sunt amenințate de focuri.

Al doilea incendiu a izbucnit marți seara lângă o rezervație naturală, în jurul orei locale 18:30. Flăcările s-au răspândit atât de repede încât personalul unui centru de îngrijire a vârstnicilor a trebuit să împingă zeci de rezidenți în scaune cu rotile și paturi de spital pe stradă, într-o parcare, unde au așteptat în lenjerie de pat ambulanțele și alte vehicule pentru a-i duce în siguranță, scrie The Associated Press.

Anterior, un prim incendiu din zona Pacific Palisades a cuprins marți un deal din Los Angeles unde se află numeroase locuințe ale celebrităților, incendiind case și determinând emiterea unor ordine de evacuare. În graba frenetică de a ajunge în siguranță, drumurile au fost blocate, zeci de oameni și-au abandonat vehiculele și au fugit pe jos.

Echipele de intervenție au anunțat că peste 30.000 de persoane au primit ordine de evacuare și 13.000 de clădiri sunt amenințate.

Incendiile au dus la blocarea unor drumuri, după ce rezidenții au încercat să fugă din zonă. 7 ianuarie 2028.
Incendiile au dus la blocarea unor drumuri, după ce rezidenții au încercat să fugă din zonă. 7 ianuarie 2028.

Blocajul de trafic de pe Palisades Drive a împiedicat trecerea vehiculelor de urgență. Au fost aduse buldozere pentru a împinge mașinile abandonate și a oferi acces salvatorilor, potrivit Departamentului de Pompieri din Los Angeles.

Oficialii nu au dat deocamdată un număr exact al construcțiilor avariate sau distruse în incendiul din Pacific Palisades, dar au spus că aproximativ 30.000 de locuitori din zonă au primit ordine de evacuare și peste 13.000 de clădiri sunt amenințate.

Cauza exactă a incendiilor este necunoscută și nu au fost raportate victime, au spus oficialii.

Problemele nu par să se oprească aici. Incendiul de la Pacific Palisades a pornit în jurul orei locale 10:30 a.m., la scurt timp după începerea unei furtuni în Santa Ana. Serviciul Național de Meteorologie a avertizat că furtuna este periculoasă pentru viața locuitorilor și ar putea fi cea mai puternică care a lovit California de Sud în mai mult de zece ani.

Meteorologii se așteaptă ca intensitatea vânturilor să crească.

Marți seara, 28.300 de gospodării au rămas fără curent din cauza vânturilor puternice, potrivit oficialilor locali.

Aproximativ 15.000 de clienți de utilități din California de Sud au avut curentul întrerupt pentru a reduce riscul ca echipamentele să declanșeze un incendiu. O jumătate de milion de clienți în total riscau să rămână fără curent electric.

O clădire arde în cartierul Pacific Palisades din vestul orașului Los Angeles, California. 7 ianuarie 2025
O clădire arde în cartierul Pacific Palisades din vestul orașului Los Angeles, California. 7 ianuarie 2025

Secțiuni întregi ale autostrăzii Interstate 10 și autostrada de pe coasta Pacificului au fost închise traficului neesențial pentru a ajuta la eforturile de evacuare. Alte drumuri au fost blocate complet. Unii locuitori au sărit din vehicule pentru a scăpa de pericol și au așteptat să fie preluați de echipele de salvatori.

Vremea extremă l-a determinat pe președintele Joe Biden să își anuleze planurile de călătorie. Biden a anunțat că a oferit „toată asistență federală necesară pentru a ajuta la stingerea teribilului incendiu Pacific Palisades”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.
  • 📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Românii vor putea călători fără vize în SUA începând din martie

Admiterea în programul Visa Waiver va permite cetățenilor români să călătorească mai ușor în SUA.
Admiterea în programul Visa Waiver va permite cetățenilor români să călătorească mai ușor în SUA.

Ambasada României la Washington spune că vineri, 10 ianuarie, Statele Unite vor anunța oficial că românii vor putea călători fără vize în America și tot atunci se va anunța data exactă la care va intra în vigoare decizia.

Ministrul de externe de la București, Emil Hurezeanu, a precizat pentru Europa Liberă România că cetățenii români vor putea călători în SUA fără viză din luna martie 2025.

În ceea ce priveşte startul călătoriilor fără viză este nevoie de o ajustare, a spus ministrul la Antena 3. „Românii nu vor mai avea nevoie de viză, de interviuri la consulat, de costuri în timp şi în bani, dar va fi nevoie de o autorizare electronică în aşa zisul sistem ESTA, care va fi acomodat, din punct de vedere tehnic, până în luna martie”, a spus Hurezeanu.

Emil Hurezeanu
Emil Hurezeanu

Până atunci, potrivit lui, românii vor călători, probabil, cu o „autorizaţie de călătorie, în prelungirea vizelor pe care le au, şi din martie, odată cu acomodarea tehnică, vor avea nevoie doar de autorizare tehnică prealabilă, fără niciun cost”.

Autorizația de călătorie care va înlocui vizele actuale va fi valabilă timp de doi ani, are număr nelimitat de intrări/ieșiri din SUA în acest interval și poate fi utilizată pentru vizite cu o durată de cel mult 90 de zile, doar pentru turism sau afaceri, transmite Europa Liberă România.

Costul unei autorizații de călătorie este de 21 de dolari americani, a anunțat Ambasada României la Washington.

Intrarea României în programul Visa Waiver va fi marcată oficial de secretarul pentru securitate internă al Statelor Unite, Alejandro Mayorkas, și de ambasadorul român Andrei Muraru, printr-un eveniment care va avea loc, pe 10 ianuarie, la sediul Departamentului pentru Securitate Internă din Washington.

„În cadrul evenimentului, reprezentantul guvernului american îl va informa oficial pe reprezentantul statului român cu privire la decizia autorităților SUA de admitere a României în programul Visa Waiver (VWP), comunicând totodată detaliile tehnice și data activării efective a noului regim de călătorie pentru cetățenii români”, se spune în anunțul misiunii diplomatice românești.

Ambasada nu anticipează când anume ar putea intra în vigoare decizia, dar în trecut s-a vehiculat, din aceleași surse, luna martie 2025.

Admiterea în programul Visa Waiver va permite cetățenilor români să călătorească mai ușor, impulsionând comerțul și investițiile, încurajând turismul şi contactele directe, a declarat ambasadorul Andrei Muraru cu această ocazie.

„Având in vedere cerințele stricte pe care le-a avut de îndeplinit, ca orice alt stat admis în program, Romania devine o țară mai sigură, care își coordonează mai strâns securitatea cu Statele Unite”, a adăugat diplomatul român.

Urmare a deciziei guvernului SUA, România devine astfel al 43-lea participant la programul american de scutire de vize, a mai scris ambasadorul.

Anunțul nu a fost confirmat de îndată de autoritățile SUA.

România este printre ultimele țări din Uniunea Europeană ai cărei cetățeni au nevoie de viză pentru SUA. După aderarea ei la UE în 2007, Comisia Europeană a făcut presiuni asupra Washingtonului să o includă (ca și pe Bulgaria) în programul Visa Waiver, dar fără rezultat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CSJ va urgenta examinarea cauzei privind disputa celor două mitropolii asupra patrimoniului cultural

Litigiul dintre Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei este examinat la Curtea Supremă de Justiție de 15 luni.
Litigiul dintre Mitropolia Basarabiei și Mitropolia Moldovei este examinat la Curtea Supremă de Justiție de 15 luni.

Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a dispus urgentarea examinării unei plângeri depuse de Mitropolia Basarabiei împotriva Ministerului Culturii și a Mitropoliei Moldovei. Cele două mitropolii își dispută dreptul de a gestiona cele 21 de mănăstirii care au statut de monument istoric.

Examinarea litigiului durează de 14 ani. De-a lungul timpului, cauza a fost întoarsă pentru reexaminare de mai multe ori. Asupra acesteia s-au pronunțat Judecătoria Buiucani, Curtea de Apel Chișinău și Curtea Supremă de Justiție. Ultima a întors cauza spre reexaminare de patru ori.

Mitropolia Basarabiei a apelat la justiție în 2010, cerând anularea contractului prin care Ministerul Culturii îi transmitea în folosință Mitropoliei Moldovei 21 de mănăstirii pe un termen de 50 de ani.

Mitropolia Moldovei, subordonată canonic patriarhiei ruse, susține că Mitropolia Basarabiei, care face parte din Biserica Ortodoxă Română, nu „ar putea pretinde la folosirea nici măcar a unei mănăstiri” din cele transmise, și cerut judecătorilor să respingă cererea acesteia.

Ultima decizie în dosar a fost emisă de Curtea de Apel Chișinău în anul 2023. Atunci, magistrații au anulat actele emise de Ministerul Culturii. Ei au spus că ministerul nu a determinat dacă edificiile aparțin la un cult religios sau altul. „Autoritățile statului trebuie să aibă un comportament similar, egal pentru toate cultele religioase”, se arată în decizia judecătorilor.

Mitropolia Moldovei nu a fost de acord cu această decizie a Curții de Apel și a contestat-o la CSJ. După amânarea mai multor ședințe de judecată, Mitropolia Basarabiei a solicitat judecătorilor să accelereze examinarea cauzei. Reprezentanții acesteia au afirmat că, atâta timp cât nu există o decizie judecătorească definitivă, „Mitropolia Moldovei continuă persecuțiile preoților și parohiilor Mitropoliei Basarabiei care își desfășoară activitatea în lăcașele de cult transmise Mitropoliei Moldovei prin actele contestate”.

Pe 6 ianuarie, judecătorii CSJ au explicat că examinarea speței este îngreunată deoarece în instanță activează doar opt judecători din cei 19 câți ar trebui să fie conform legii - magistrații având de examinat circa 6.000 de dosare.

Totuși, completul de judecată a admis cererea Mitropoliei Basarabiei și a obligat CSJ să examineze dosarul până la 7 martie 2025.

În Republica Moldova activează două mitropolii ortodoxe – cea a Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Ruse, și cea a Basarabiei, care face parte din Biserica Ortodoxă Română.

Conflictul dintre cele două mitropolii a luat amploare după începutul războiului din Ucraina, în februarie 2022. De atunci, aproape 200 de parohii au părăsit Mitropolia Moldovei și au aderat la Mitropolia Basarabiei, opunându-se sprijinului pe care biserica rusă îl oferă Kremlinului în campania sa împotriva Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ucraina a lovit ținte în orașe rusești de pe Volga, la sute de kilometri de granițele sale

Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin (al doilea din dreapta), cu pompieri și militari după atacul ucrainean din noaptea de marți spre miercuri.
Guvernatorul regiunii Saratov, Roman Busargin (al doilea din dreapta), cu pompieri și militari după atacul ucrainean din noaptea de marți spre miercuri.

Ucraina a lovit un depozit de petrol rusesc care deservește un aerodrom militar în orașul rusesc Engels, a declarat miercuri un consilier prezidențial ucrainean, confirmând declarații ale autorităților locale rusești.

„Engels în flăcări, apărarea voastră - îngrozită”, a scris consilierul Oleksandr Kamîșin pe X. „Încă un depozit de petrol rusesc, care deservește aerodromul militar, a fost lovit de capabilități cu rază lungă de acțiune #MadeInUkraine”.

Mai devreme, guvernatorul regional rus Roman Busargin a declarat că orașele Saratov și Engels, situate pe malurile opuse ale râului Volga, au fost supuse unui „atac masiv cu drone” și că a existat un incendiu la un sit industrial, dar că nu se cunosc victime. „Există suficiente forțe și resurse pentru a localiza incendiul”, a mai postat el pe Telegram.

Reuters scrie că regiunea găzduiește o bază aeriană importantă pentru bombardierele strategice din forțele nucleare ale Rusiei. Ucraina a atacat baza cu drone, dar nu s-a precizat dacă aceasta a fost vizată cu această ocazie.

Relatările de presă rusești au afirmat că incendiul a avut loc la o instalație petrolieră. Videoclipuri și fotografii neverificate, publicate pe rețelele de socializare, au arătat un incendiu mare cu flăcări portocalii, scoțând nori groși de fum pe cerul nocturn.

Ministerul rus al Apărării a declarat că 11 drone ucrainene au fost distruse peste noapte deasupra regiunii Saratov și 21 deasupra altor părți ale Rusiei și a Mării Azov. Ministerul nu a menționat nici o pagubă.

Baza aeriană Engels este situată la aproximativ 730 km sud-est de Moscova și la sute de kilometri de frontiera ucraineană. În decembrie 2022, trei membri ai forțelor aeriene ruse au fost uciși când o dronă a fost doborâtă acolo.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Donald Trump: discuțiile de pace în Ucraina ar putea începe rapid după învestire

Donald Trump la o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în septembrie 2019, la Washington.
Donald Trump la o întâlnire cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în septembrie 2019, la Washington.

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a declarat din nou că este nerăbdător înceapă negocierile cu Rusia pentru încheierea războiului din Ucraina la scurt timp după ce se va întoarce la Casa Albă. Trump nu a oferit însă detalii despre când ar putea avea loc negocierile.

Președintele ales a spus că vrea să se ajungă la negocieri în curând pentru că „Rusia pierde o mulțime de tineri, și la fel și Ucraina”.

Trump, care a vorbit cu reporterii la o conferință de presă la proprietatea sa Mar-a-Lago din Florida, nu a spus dacă sau cât de curând se va întâlni cu președintele rus Vladimir Putin. El a precizat însă că o asemenea întâlnirea ar putea avea loc după învestirea din 20 ianuarie.

„Nu vă pot spune asta, dar știu că Putin ar dori să ne întâlnim”, a spus Trump.

La sfârșitul lunii decembrie, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu există condiții prealabile pentru o întâlnire între președinții american și rus.

Președintele ales a declarat în timpul campaniei sale electorale că ar putea pune capăt conflictului din Ucraina în 24 de ore de la preluarea mandatului. La conferința de presă însă, Donald Trump a spus că speră să pună capăt conflictului în șase luni.

„Sper că va fi mult mai devreme de șase luni”, a spus Trump, când a fost întrebat dacă ar putea rezolva războiul în jumătate de an.

Revenirea lui Trump la Casa Albă aduce incertitudine legată de impactul pe care îl va avea asupra conflictului din Ucraina.

Oficialii ucraineni sunt îngrijorați că orice negocieri organizate în grabă ar putea permite Rusiei să păstreze teritoriul ucrainean pe care l-a ocupat și ar oferi forțelor ruse timp să se odihnească și să se reorganizeze.

Kievul dorește, de asemenea, ca Donald Trump să continue sprijinul militar al SUA pentru țara lor. Ministrul ucrainean de Externe, Andri Sîbiha, a anunțat pe 7 ianuarie că o călătorie în Ucraina a trimisului special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia a fost anulată și va trebui reprogramată.

Întâlnirile planificate între Kellogg și oficialii ucraineni sunt „extrem de importante”, a declarat Sîbiha în timpul unei conferințe de presă.

„Sunt încrezător că această întâlnire va avea loc în timp util”, a declarat el reporterilor la Kiev. „Suntem în contact pentru a defini clar calendarul pentru organizarea sa și pentru a ne asigura că întâlnirea este cât mai semnificativă posibil”, a mai spus șeful diplomației ucrainene.

Keith Kellogg a fost desemnat de Donald Trump să conducă negocierile legate de războiul din Ucraina.

Kellogg a spus că potențialele discuții de încetare a focului ar putea începe odată ce Donald Trump va prelua funcția. Într-un interviu acordat în decembrie Fox News, a spus că războiul ar putea „fi rezolvat în următoarele câteva luni”.

Întâlnirea de la Ramstein

Relatări din presa americană arată că administrația președintelui american Joe Biden urmează să anunțe un pachet masiv de ajutor militar pentru Ucraina, la finalul mandatului. Pachetul ar urma să fie prezentat în timpul vizitei secretarului Apărării Lloyd Austin în Germania, pe 9 ianuarie.

Austin urmează să se întâlnească cu reprezentanții a aproximativ 50 de națiuni partenere din grupul de contact pentru apărarea Ucrainei la o bază aeriană din Ramstein.

Se așteaptă ca pachetul să fie „substanțial”, potrivit a doi oficiali care au informat reporterii despre călătoria lui Austin. Oficialii nu au oferit însă o sumă exactă în dolari.

Călătoria lui Austin va fi ultima sa întâlnire cu grupul de contact, pe care l-a organizat după ce Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022.

De atunci, națiunile din grupul de contact au furnizat peste 126 de miliarde de dolari în arme, pregătire militară și asistență de la începutul războiului. Partea americană din total a fost de 66 de miliarde de dolari.

Pachetul care va fi anunțat la sfârșitul acestei săptămâni ar urma să folosească stocurile existente de arme ale armatei SUA, cu scopul de a trimite cât mai multe arme Ucrainei până la momentul în care Trump va prelua mandatul de președinte al SUA.

La conferința de presă de la Mar-a-Lago, Donald Trump a cerut, de asemenea, membrilor NATO să-și crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB, de la ținta actuală de 2%, întărind afirmația sa de lungă durată că nu plătesc suficient pentru protecția SUA.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Fostul lider al extremei drepte franceze, Jean-Marie Le Pen, a murit la 96 de ani

Fondatorul Frontului Național, Jean-Marie Le Pen, în ianuarie 2016.
Fondatorul Frontului Național, Jean-Marie Le Pen, în ianuarie 2016.

Jean-Marie Le Pen, fondatorul partidului francez de extremă-dreapta Frontul Național (Front National), a murit la vârsta de 96 de ani, a anunțat presa franceză.

Le Pen, care se afla într-un centru de îngrijire de mai multe săptămâni, a murit marți la prânz „înconjurat de cei dragi”, a precizat familia într-un comunicat.

În ultimii ani, Jean-Marie Le Pen a fost grav bolnav, având în special probleme cardiace. Și-a făcut ultima apariție publică în 2018, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani.

Le Pen s-a născut în 1928, a servit în armata franceză, a participat la războaiele din Indochina și Algeria. A avut vederi naționaliste de la o vârstă fragedă și a devenit cel mai tânăr membru al Parlamentului în 1956. A fondat partidul Frontul Național, care a devenit cea mai mare forță naționalistă de dreapta din Franța, în 1972. A fost membru al Parlamentului European. A participat la alegerile prezidențiale de cinci ori și a obținut cel mai mare succes în 2002, când, în mod neașteptat pentru observatori, a ajuns în turul al doilea împreună cu președintele în exercițiu Jacques Chirac. În turul al doilea, aproape întregul spectru politic francez s-a unit împotriva sa, Le Pen fiind acuzat de xenofobie și tendințe autoritare. Ca urmare, rivalul său a obținut peste 80% din voturi.

De asemenea, Le Pen a fost acuzat de adversarii săi de antisemitism. În 2016, un tribunal l-a amendat pentru că a declarat că camerele de gazare în care naziștii au exterminat evreii au fost „doar un episod” din cel de-al Doilea Război Mondial. Insinuările antisemite din declarațiile lui Le Pen au dus, de asemenea, la conflictul său cu conducerea partidului pe care l-a fondat, inclusiv cu fiica sa Marine Le Pen.

Marine Le Pen l-a succedat pe tatăl său la conducerea Frontului Național în 2011. Jean-Marie a rămas președinte de onoare, dar în urma unui nou scandal a fost exclus din partid în 2015 și a pierdut ulterior funcția de președinte de onoare. El însuși a declarat că își „reneagă” fiica. Noile proiecte politice ale lui Jean-Marie Le Pen nu au avut succes.

Fiica lui Le Pen, rămasă la extrema dreaptă, a orientat partidul, redenumit „Adunarea Națională”, în direcția populismului social. Sub conducerea lui Marine Le Pen și apoi a succesorului său, Jordan Bardella, partidul a înregistrat victorii importante în alegerile parlamentare, iar Marine Le Pen însăși a ajuns de două ori în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, pierzând de ambele ori, însă, în fața lui Emmanuel Macron.

Nu a fost făcut încă niciun anunț cu privire la locul și data funeraliilor lui Jean-Marie Le Pen.

Franța comemorează victimele atacurilor de la Charlie Hebdo, după 10 ani

Chioșc de ziare la Paris, cu ediția aniversară a revistei Charlie Hebdo, la 6 ianuarie 2025.
Chioșc de ziare la Paris, cu ediția aniversară a revistei Charlie Hebdo, la 6 ianuarie 2025.

Francezii au comemorat marți victimele atacului mortal asupra revistei satirice Charlie Hebdo de acum 10 ani. Tragedia a declanșat o dezbatere privind libertatea și răspunderea presei care continuă și astăzi, fiind atunci și începutul unei serii de atacuri ale militanților islamiști în Franța.

În urmă cu un deceniu, doi atacatori mascați, afiliați la Al-Qaeda și înarmați cu puști de asalt, au luat cu asalt birourile Charlie Hebdo și au ucis 12 persoane. Atacatorii au vrut să îl „răzbune” pe Profetul Mahomed la aproape un deceniu după ce revista franceză - în mod declarat atee, cu articole provocatoare - publicase caricaturi care îl luau peste picior pe Profet.

Omorurile au stârnit un val de simpatie națională și internațională exprimată prin sloganul „Je Suis Charlie” (Eu sunt Charlie) și au provocat o dezbatere aprinsă despre libertatea de exprimare și religie în Franța seculară. „Au fost scene pe care nu le voi uita niciodată”, a declarat fostul președinte francez Francois Hollande într-un interviu „aniversar” pentru Reuters. „A trebuit să acționăm și am făcut-o în mod responsabil, conștienți că nu s-a terminat și că vor exista și alte tragedii. Și au fost”.

Președintele actual, Emmanuel Macron și primărița Parisului, Anne Hidalgo, împreună cu Hollande, conduc omagiile postume de marți, care cuprind o ceremonie de depunere de coroane și un minut de reculegere în trei locuri din capitală.

Filiala Al-Qaeda din Yemen l-a pus pe directorul de atunci al Charlie Hebdo, Stephane Charbonnier, pe „lista celor căutați” după ce revista a publicat pentru prima dată imagini controversate cu profetul Mahomed în 2006.

Doi atacatori născuți și crescuți în Franța au luat cu asalt birourile Charlie Hebdo pe 7 ianuarie 2015, tragând focuri de armă. Ei au ucis opt membri ai echipei redacționale, inclusiv pe Charbonnier, și alte patru persoane, înainte de a fi împușcați de poliție.

Unul din multele mitinguri de solidaritate ținute în Europa și America după atacul de la Charlie Hebdo - Bruxelles, 11 mai 2015.
Unul din multele mitinguri de solidaritate ținute în Europa și America după atacul de la Charlie Hebdo - Bruxelles, 11 mai 2015.

După doar două zile, un alt bărbat de origine franceză a ucis o polițistă și patru ostatici evrei într-un supermarket koșer dintr-o suburbie a Parisului. Și el a fost împușcat mortal de poliție.

De atunci, peste 250 de persoane au fost ucise în Franța în violențe de coloratură islamistă, scoțând la lumină dificultățile cu care se confruntă Parisul în contracararea amenințării reprezentate de militanți.

Libertatea de exprimare și islamofobia

Aniversarea a provocat o nouă reflecție în Franța cu privire la libertatea presei. Fostul președinte Hollande și-a exprimat îngrijorarea că ar exista o autocenzură în creștere, care provine din frică.

„Ar trebui, oare, să publicăm desene, să difuzăm anumite imagini sau să relatăm atunci când știm că am putea supăra anumite personalități sau comunități? Există o formă de autocenzură care a prins rădăcini”, a spus el.

Macron și Hidalgo la una din comemorările de marți de la Paris.
Macron și Hidalgo la una din comemorările de marți de la Paris.

Charlie Hebdo a publicat o ediție specială pentru a marca aniversarea, înfățișând pe copertă un bărbat citind ziarul, așezat cu fundul pe o armă, sub sloganul: „Indestructibil!”.

„Astăzi, valorile Charlie Hebdo - cum ar fi umorul, satira, libertatea de exprimare, ecologia, secularismul, feminismul, pentru a numi doar câteva - sunt mai amenințate ca niciodată”, se arată într-un editorial.

Jurnalismul fără tabu-uri al revistei Charlie Hebdo divizează în continuare Franța. Pentru musulmanii practicanți, orice reprezentare a profetului Mahomed este o blasfemie.

Criticii revistei Charlie Hebdo o acuză că a depășit limita, trecând în islamofobie prin publicarea repetată a caricaturilor cu Profetul Mahomed. Revista neagă acest lucru și spune că ironizează toate religiile, inclusiv creștinismul.

Atacul de acum zece ani a fost comemorat și de aliații cei mai apropiați ai Franței.

„Simpatizăm cu prietenii noștri francezi astăzi, așa cum am făcut-o și atunci”, a scris cancelarul german Olaf Scholz pe X, adăugând că atacul a vizat „valorile noastre comune de libertate și democrație”.


📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Salvatorii moldoveni donează generatoare electrice pentru două localități din zona de securitate

IGSU a distribuit șapte generatoare electrice pentru a sprijini mai multe instituții sociale din raioanele Anenii Noi și Dubăsari.
IGSU a distribuit șapte generatoare electrice pentru a sprijini mai multe instituții sociale din raioanele Anenii Noi și Dubăsari.

Șapte generatoare electrice au fost distribuite unor obiective cu menire socială din raioanele Anenii Noi și Dubăsari de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) al ministerului de Interne, pe 6 ianuarie.

Astfel, trei generatoare electrice au fost transportate în localitatea Cocieri, raionul Dubăsari. Acestea vor asigura funcționarea sistemului de alimentare cu apă a localității, dar și a grădiniței creșă „Garofița”.

Alte patru dispozitive au ajuns în localitatea Varnița, raionul Anenii Noi, pentru asigurarea funcționalității grădiniței de copii „Romanița”, liceului teoretic Varnița, primăriei satului Varnița, precum și a centrului comunitar multifuncțional „Asclepio”.

Acțiunea vine după ce Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a aprobat, pe 6 ianuarie, un șir de măsuri necesare pentru a asigura continuitatea și fiabilitatea alimentării cu energie electrică și gaze naturale a consumatorilor din mai multe localități din Zona de Securitate de la Nistru, care se află sub controlul autorităților constituționale, dar sunt racordate la infrastructura energetică de pe malul stâng al Nistrului.

Totuși, punerea în aplicare a deciziei CSE și racordarea la rețelele de pe malul drept al Nistrului ar putea dura luni de zile.

Președintele interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat pentru Teleradio-Moldova că racordarea celot 14 localități din Zona de Securitate de la Nistru presupune construcția de noi gazoducte și puncte de acces - lucrări care, în mod normal, durează până la 9 luni.

Pe 7 ianuarie, CSE a anunțat că necesitățile de energie electrică ale Republicii Moldova sunt, în continuare, acoperite pe deplin, fără să fie necesară activarea contractelor de avarie.

UE îndeamnă Tiraspolul să coopereze cu Chișinăul

Între timp, Comisia Europeană, reprezentanții căreia ar urma să discute la finele acestei săptămâni cu responsabili de la Guvernul R. Moldova, pentru „a găsi o soluție la problema livrării resurselor energetice pe întreg teritoriul țării”, a îndemnat administrația separatistă de la Tiraspol să coopereze cu Chișinăul pentru a rezolva situația în interesul populației locale, transmite IPN.

Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Anna-Kaisa Itkonen, a declarat în cadrul unui briefing susținut la Bruxelles, pe 6 ianuarie că, au fost luate deja „măsuri pentru a facilita schimbul de energie electrică prin rețelele existente” cu Uniunea Europeană, pentru a asigura că acestea pot fi utilizate pentru livrarea unor cantități mai mari de energie electrică, dacă va fi necesar.

În același timp, Comisia Europeană a îndemnat toate statele membre UE să demonstreze solidaritate cu R. Moldova.

Pe 2 ianuarie, Energocom și Moldovagaz le-au propus autorităților de la Tiraspol „asistență tehnică și comercială” la procurarea gazelor naturale de pe piața europeană.

Regiunea separatistă, însă, susținută de Rusia, a refuzat oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile pe bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom.

În același context, România și R. Moldova s-au adresat Comisiei Europene cu o cerere comună de derogare temporară la obligația achiziționării certificatelor de emisii CO2 pentru energia electrică produsă pe bază de gaze naturale și cărbune, și exportată în Republica Moldova. Despre aceasta a menționat ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, potrivit presei de peste Prut. Oficialul român a sugerat că scutirea ar putea, practic, înjumătăți prețul energiei electrice livrate Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Congresul SUA a certificat victoria lui Trump în alegerile prezidenţiale. Învestirea în funcție, pe 20 ianuarie

Donald Trump, în vârstă de 78 de ani, se întoarce la Casa Albă pentru al doilea mandat. Primul a fost între 2017-2021.
Donald Trump, în vârstă de 78 de ani, se întoarce la Casa Albă pentru al doilea mandat. Primul a fost între 2017-2021.

Congresul Statelor Unite a certificat luni, în mod oficial, victoria candidatului republican Donald Trump în alegerile prezidenţiale desfășurate în luna noiembrie. Vicepreședinta Kamala Harris, candidata democraților, a prezidat ședința. Învestirea lui Trump în funcție e programată pe 20 ianuarie.

Certificarea rezultatelor din cele 50 de state şi Districtul Columbia a avut loc printr-o ceremonie scurtă, în ședința comună a Camerei Reprezentanţilor şi Senatului.

Şedinţa a fost prezidată de vicepreședinta Kamala Harris, în calitate de preşedinte al Senatului.

În urma alegerilor din 5 noiembrie 2024, Donald Trump obţinut 312 voturi în Colegiul Electoral, iar Kamala Harris - 226.

„Această anunţare a situaţiei voturilor de către preşedintele Senatului va fi considerată o declaraţie suficientă pentru persoanele alese ca preşedinte şi vicepreşedinte al Statelor Unite, fiecare pentru un mandat care începe în data de 20 ianuarie 2025 şi va fi înregistrată împreună cu lista voturilor în jurnalele Camerei şi Senatului”, a anunţat Kamala Harris, după care a încheiat şedinţa comună şi a părăsit sala Senatului.

„Congresul ne certifică astăzi marea noastră victorie - un mare moment în istorie. MAGA!”, a scris Donald Trump, luni, pe platforma de socializare Truth Social pe care o deține.

În ceea ce priveşte durata, certificarea votului electoral de luni a fost tipică. În 2017, sesiunea comună a durat 41 de minute, în timp ce în 2013 a durat 22 de minute, iar în 2009 a durat 36 de minute. Singura excepţie a fost anul 2021, când a durat 14 ore şi 48 de minute, deoarece susţinătorii lui Donald Trump au atacat Capitoliul.

De această dată, democrații au scos în evidență faptul că nu au contestat alegerile și nici nu au încercat să blocheze predarea mandatului prezidențial.

„Trebuie să ne reînnoim angajamentul de a apăra democraţia americană. Ca lideri aleşi, loialitatea noastră trebuie să fie faţă de Constituţie, în primul rând şi întotdeauna. Suntem aici spre a onora voinţa poporului şi domnia legii”, a declarat democrata Katherine Clark.

„Democraţia înseamnă respectarea rezultatelor, chiar şi atunci când pierzi. 6 ianuarie 2021 a fost una dintre cele mai întunecate zile din istoria modernă a Americii, deoarece mulţi oameni au permis partizanatului să eclipseze angajamentul lor faţă de democraţie. Acum doar trei zile am depus jurământul de a susţine şi apăra Constituţia Statelor Unite şi intenţionez să o respect. Astăzi, voi vota pentru certificarea victoriei preşedintelui ales Donald Trump şi îi îndemn pe toţi membrii Congresului să facă la fel”, a declarat congresmanul democrat Jared Moskowitz.

Grațierea insurgenților din 6 ianuarie 2021

Ceremonia din 6 ianuarie 2025 a fost una strict formală, care a durat circa jumătate de oră, și a fost în contrast puternic cu cea de acum patru ani, când susținătorii fostului președinte Trump au luat cu asalt Capitoliul, pe 6 ianuarie 2021, într-o încercare eşuată de a bloca certificarea victoriei lui Joe Biden.

Chuck Schumer, liderul democraților din Senat, l-a criticat luni pe Donald Trump pentru că ia în considerare graţierea persoanelor condamnate sau acuzate de asaltul din urmă cu patru ani.

„Este ruşinos, absolut revoltător, faptul că preşedintele ales ia în considerare graţierea acestor răzvrătiţi care au încălcat legea şi i-au atacat pe poliţiştii noştri pe 6 ianuarie”, a declarat Schumer într-un discurs susţinut în plenul Senatului.

„Graţierea infractorilor care au atacat ofiţeri de poliţie şi au încercat să oprească procesul democratic ar fi o susţinere periculoasă a violenţei politice. Ar trimite un mesaj ţării şi lumii că cei care folosesc forţa pentru a obţine ceea ce doresc nu vor fi pedepsiţi. Este greşit. Este imprudent. Şi ar fi o insultă la adresa memoriei celor care au murit în legătură cu acea zi”, a declarat Schumer.

Trump a promis în trecut că graţierea celor implicaţi în atac ar putea avea loc chiar în prima sa zi în funcţie, deşi ar putea permite continuarea unor urmăriri penale.

Ca urmare a violenţelor din acea zi, Congresul a adoptat, la sfârşitul anului 2022, o legislaţie care întăreşte gestionarea procesului de certificare. De exemplu, noua lege afirmă că rolul vicepreşedintelui este în mare măsură ceremonial.

Multe dintre aceste modificări au fost un răspuns direct la acţiunile lui Trump, care a fost acuzat de complot pentru oprirea transferului puterii, însă Curtea Supreămă a SUA a decis că fostul președinte are imunitate.

Știre preluată de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și-a amânat vizita la Kiev până după investirea noului președinte al SUA

Keith Kellogg
Keith Kellogg

Trimisul special pentru Ucraina și Rusia al viitoarei administrații a Statelor Unite, generalul în retragere Keith Kellogg, și-a amânat vizita de documentare la Kiev.

Agenția Reuters transmite, citând patru surse care sunt la curent cu planificarea călătoriei, că vizita lui Kellogg la Kiev, Roma și Paris a fost amânată până „după inaugurarea”, la 20 ianuarie, a președintelui ales al SUA, Donald Trump.

Kellogg planificase inițial o vizită la Kiev, la începutul lunii ianuarie, pentru a se întâlni cu liderii ucraineni, a relatat Reuters în luna decembrie. Echipa lui Kellogg a stabilit, de asemenea, întâlniri cu oficiali din alte capitale europene, inclusiv Roma și Paris.

Sursele agenției nu au explicat motivul amânării călătoriei în Europa. Kellogg, precum și reprezentanții ambasadei Ucrainei la Washington au refuzat să ofere comentarii.

Trump a declarat în repetate rânduri în timpul campaniei electorale că dorește să negocieze o soluție pașnică pentru războiul din Ucraina în termen de 24 de ore de la preluarea mandatului, însă scepticismul persistă în rândul experților în securitate națională. Cu toate acestea, notează Reuters, eforturile de a pune capăt rapid conflictului rămân o prioritate-cheie pentru viitoarea administrație.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Opt ore fără energie electrică. Locuitorii din stânga Nistrului tot mai afectați de criza energetică

Malul stâng este asigurat cu energie electrică de centrala de la Cuciurgan, care funcționează pe bază de cărbune.
Malul stâng este asigurat cu energie electrică de centrala de la Cuciurgan, care funcționează pe bază de cărbune.

Locuitorii din stânga Nistrului vor rămâne fără energie electrică între orele 12 și 16, apoi între orele 20 și 24, după ce administrația de la Tiraspol a schimbat graficul deconectărilor în evantai, potrivit presei din regiune.

Graficul a fost schimbat, întrucât s-a creat un dezechilibru între volumul energiei consumate și al celei produse. Noul regim de furnizare a energiei electrice va permite ajustarea consumului de energie la nivelul pe care îl pot asigura obiectivele generatoare și va reduce riscul de avarii în rețele din cauza utilizării frecvente a echipamentelor electrice.

Fără curent vor rămâne locuitorii orașelor Tiraspol, Tighina, Rîbnița, Camenca, Dubăsari, Grigoriopol și Slobozia.

Autoritățile de la Tiraspol îndeamnă oamenii să folosească sobele, cazanele cu combustibil solid și lichid sau să-și procure generatoare electrice, pentru a reduce suprasolicitarea rețelelor.

Malul stâng este asigurat cu energie electrică de la MGRES, care funcționează pe bază de cărbune, și de la hidrocentrala de la Dubăsari. Centrala de la Cuciurgan ar dispune de rezerve pentru cel mult 50 de zile.

După ce Gazprom a sistat livrările de gaze spre Transnistria la 1 ianuarie, populația și întreprinderile din regiune au rămas fără gaze naturale și agent termic, iar curentul electric este furnizat doar la anumite ore. Mii de oameni au fost trimiși în concedii forțate, iar elevii vor avea vacanță prelungită.

Luni, 6 ianuarie, Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a cerut companiei Moldovagaz să asigure cu gaze naturale 14 localități din raioanele Anenii Noi, Căușeni și Dubăsari, conectate la rețelele din regiunea transnistreană, către care concernul rus Gazprom a sistat livrările pe 1 ianuarie.

Totodată, compania „Premier Energy Distribution” ar urma să furnizeze curent în satele Varnița și Copanca, conectate la rețelele electrice de pe malul stâng al Nistrului.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

update

Peste o sută de morți după cutremurul din Tibet, aproape de Muntele Everest

Case dărîmate de cutremur la Shigatse, Tibet, marți, 7 ianuarie.
Case dărîmate de cutremur la Shigatse, Tibet, marți, 7 ianuarie.

Un cutremur puternic a ucis cel puțin 126 de persoane în Tibet marți și a lăsat multe altele blocate sub moloz, după care zeci de replici au zguduit regiunea de mare altitudine din vestul Chinei, dar și teritorii din cealaltă parte a graniței, în Nepal.

Videoclipurile difuzate de televiziunea de stat chineză CCTV au arătat lucrători de salvare în salopete portocalii cățărându-se pe grămezi de moloz dintr-un sat grav afectat, după ce bucăți de ziduri prăbușite de pe clădiri au baricadat străzi și au strivit mașini, informează Associated Press.

Mass-media de stat a relatat că aproximativ 1.000 de case au fost avariate și 188 de persoane au fost rănite, pe lângă cei decedați.

Este probabil ca bilanțul tragic să crească în continuare.

U.S. Geological Survey (instituția seismologică federală din SUA) a informat că cutremurul a avut magnitudinea 7,1 și a fost relativ superficial, având loc la o adâncime de aproximativ 10 kilometri. China a înregistrat o magnitudine de 6,8.

Epicentrul a fost la aproximativ 75 de kilometri nord-est de Muntele Everest, aflat la granița dintre China și Nepal. Zona este activă din punct de vedere seismic și este locul în care plăcile India și Eurasia se ciocnesc suficient de puternic pentru a modifica înălțimea unora dintre cele mai înalte vârfuri din lume, în munții Himalaya.

Oamenii se adună în locuri deschise la Kathmandu, după cutremur. Replicile au continuat vreo trei ore.
Oamenii se adună în locuri deschise la Kathmandu, după cutremur. Replicile au continuat vreo trei ore.

Aproximativ 50 de replici au fost înregistrate în trei ore de la cutremur, iar versantul Muntelui Everest din partea chineză a fost închis după seism.

Aproximativ 1.500 de pompieri și salvatori au fost mobilizați pentru a căuta oameni, a anunțat Ministerul pentru gestionarea situațiilor de urgență. Două sute de soldați s-au alăturat, a declarat, la rândul ei, televiziunea de stat CCTV.

Liderul chinez Xi Jinping a cerut să se facă toate eforturile pentru salvarea oamenilor, minimizarea numărului de victime și găzduirea celor ale căror case au fost avariate. Vicepremierul Zhang Guoqing a fost trimis în zonă pentru a coordona activitatea.

CCTV a declarat că sunt afectate grav comunități pe o rază de 5 kilometri de epicentru, care se află la 380 de kilometri de Lhasa, capitala Tibetului, și la aproximativ 23 de kilometri de Shigatse, al doilea oraș ca mărime din regiune, cunoscut ca Xigaze în chineză.

Altitudinea medie în zona din jurul epicentrului este de aproximativ 4.200 de metri, a declarat Centrul de Rețele Seismologice din China într-o postare pe rețele.

În Nepal, autoritățile au cerut oficialilor din zona muntoasă din apropierea epicentrului să caute eventuale victime sau pagube.

Centrul Național pentru Operațiuni de Urgență din Kathmandu a declarat că locuitorii din nord-estul Nepalului, inclusiv din capitală, au simțit puternic cutremurul, dar nu au existat date imediate cu privire la răniți sau daune materiale.

Un oficial de poliție din districtul Solukhumbu, unde se află Muntele Everest, a declarat prin telefon că nu au fost raportate pagube. Zona, adesea plină de alpiniști și excursioniști, era pustie în plină iarnă. Mulți locuitori se mută în aceasă perioadă a anului în sud pentru a evita iarna aspră.

La aproximativ 230 de kilometri de epicentru, în capitala Nepalului, Kathmandu, cutremurul a trezit locuitorii și i-a făcut să iasă în fugă din casele lor pe străzi.

În ultimul secol au avut loc 10 cutremure cu magnitudinea de cel puțin 6 în zona în care s-a produs seismul de marți, potrivit USGS.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Chișinăul acuză ambasada rusă de dezinformare în privința crizei energetice

Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova
Ambasada Federației Ruse în Republica Moldova

Ministerul moldovean de externe a respins în mod ferm ceea ce a numit „dezinformarea periculoasă” lansată de ambasada rusă, care a pus pe seama Chișinăului și Kievului responsabilitatea pentru criza energetică din regiunea transnistreană.

„Condamnăm categoric afirmațiile false, menite să dezbine societatea din Republica Moldova și să camufleze adevărata origine a crizei energetice din regiunea transnistreană. Este o încercare cinică de a manipula opinia publică și de a transfera vina asupra Chișinăului sau a Kievului, în timp ce adevărata responsabilitate aparține exclusiv Moscovei”, se spune într-un comunicat oficial.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat luni pe reprezentantul ambasadei ruse la Chișinău, după ce aceasta a difuzat o declarație în care se exprimă îngrijorarea față de „deteriorarea rapidă a situației” de pe malul stâng al Nistrului, în urma sistării tranzitului gazelor rusești prin Ucraina de la 1 ianuarie.

Ambasada rusă a acuzat Kievul și Occidentul că au lăsat sute de mii de oameni, în toiul iernii, fără lumină și căldură.

Amintim că Gazprom a refuzat să continue livrarea gazelor pe rute alternative în Transnistria, pretinzând achitarea unei datorii istorice de 700 de milioane de dolari pe care Chișinăul nu o recunoaște.

MAE a reafirmat că „responsabilitatea pentru livrările de gaze în regiunea transnistreană revine integral Federației Ruse și companiei Gazprom, care au ales să nu își respecte obligațiile contractuale și să nu ofere soluții viabile pentru asigurarea continuității livrărilor de gaze”.

Și Biroul politici de reintegrare a difuzat un comentariu în care constată „intensificarea retoricii și acțiunilor anti-moldovenești ale Moscovei și Tiraspolului”.

Biroul a respins recentele afirmații ale liderului administrației separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, potrivit căruia Chișinăul nu ar fi propus niciun fel de sprijin regiunii transnistrene, confruntată cu criza energetică.

„Ținem să specificăm că, contrar afirmațiilor făcute de Vadim Krasnoselski, Chișinăul a venit cu propuneri, inclusiv adresări în scris, către Tiraspol, în care se specifica clar disponibilitatea Guvernului Republicii Moldova de a-și ajuta cetățenii din raionale de est și de a stabili un mecanism de dialog cu cei din Tiraspol în acest sens. Răspunsul a fost unul de respingere totală a acestor oferte”, se spune în comentariul citat.

Referitor la acuzațiile părții ruse, Biroul politici de reintegrare notează că „nici Gazprom și nici Ambasada Federației Ruse nu fac nicio referință la datoria de circa 11 miliarde de dolari SUA acumulată în mod fraudulos de-a lungul anilor în stânga Nistrului, însă speculează o pretinsă datorie de 15 ori mai mică a companiei Moldovagaz pentru a priva consumatorii din raioanele de est ale țării de gaz și energie electrică în toiul iernii”.

După sistarea de către Gazprom a livrării de gaze naturale pe 1 ianuarie, regiunea transnistreană rămâne fără apă caldă, agent termic și cu un deficit mare de curent electric. Majoritatea întreprinderilor mari din regiune și-au sistat activitatea, transportul public aproape că nu mai funcționează, iar școlile au prelungit vacanța de iarnă a elevilor.

Pe 2 ianuarie, Energocom și Moldovagaz a propus Tiraspolului „asistență tehnică și comercială” pentru procurarea gazelor naturale de pe piața europeană.

Regiunea separatistă susținută de Rusia a refuzat oferta autorităților constituționale, pe motiv că achizițiile pe bursă se fac la prețuri „mari și instabile”, după ce mai mult de trei decenii a consumat gaz gratuit de la Gazprom.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

România: De ce mor atât de mulți oameni în accidente rutiere – peste 1.300 în 2024?

Salvatori de la ISU Cluj intervin la un accident rutier. Fotografie de arhivă.
Salvatori de la ISU Cluj intervin la un accident rutier. Fotografie de arhivă.

Peste 1.300 de persoane au murit şi aproape 3.000 au fost rănite în accidente rutiere ce au avut loc în primele 11 luni din anul 2024, transmite Poliția Română. Mai multe accidente mortale, care nu sunt cuprinse încă în statistica Poliției, au avut loc în perioada Sărbătorilor de Iarnă.

România se află în topul țărilor europene privind numărul accidentelor mortale, iar cifrele de anul trecut sunt similare cu cele din ultimii cinci ani.

Peste 8.500 de români au murit în accidente rutiere grave între 2019 și 2023, arată datele Poliției Române, prezentate de Europa Liberă într-o ediție Țară în Service din august, când am analizat această problemă.

Noile date ale Poliției arată că, în perioada ianuarie - noiembrie 2024, în România s-au produs peste 3.800 de accidente. Comparativ cu anul 2023, numărul accidentelor mortale şi al răniţilor în accidente rutier este mai scăzut, arată un comunicat transmis de Poliţia Română.

Comparativ cu perioada similară a anului 2023, a scăzut numărul de accidente (-234), cel al persoanelor decedate (-55 ), dar și al celor care au fost rănite grav (-217).

Aceste cifre nu cuprind accidentele care au avut loc în luna decembrie 2024.

Care sunt cauzele accidentelor

Statisticile Poliției arată că principale cauze ale accidentelor de circulație grave sunt:

  • indisciplina pietonilor: 685 de accidente:
    • 292 de persoane decedate;
    • 400 de persoane rănite grav;
  • nerespectarea regimului legal de viteză: 617 accidente:
    • 245 de persoane decedate;
    • 524 de persoane rănite grav;
  • indisciplina bicicliştilor: 433 de accidente:
    • 83 de persoane decedate;
    • 352 de persoane rănite grav.

„Accidentele produse pe fondul acestor cauze reprezintă 44,9% din totalul accidentelor rutiere grave. Cele trei cauze menţionate anterior au generat 46,4% din totalul deceselor”, arată comunicatul IGPR.

Chiar dacă în statistica poliței nu este inclusă și luna decembrie 2024, relatările media prezentat mai multe accidente cu victime.

De pildă, pe 26 decembrie, în a doua zi de Crăciun, trei persoane – doi soți de 36 și 33 de ani și fiul lor de 4 ani – au murit după ce mașina condusă de bărbat s-a izbit într-o cisternă și a luat foc.

Polițiștii din Suceava au concluzionat că șoferul a intrat într-o depășire periculoasă și a pierdut controlul volanului.

Tot în Suceava, pe 3 ianuarie, un bărbat de 32 de ani a murit după ce mașina în care se afla a derapat și a ieșit de pe partea carosabilă.

România a condus ani la rândul clasamentul mortalității rutiere în UE.

Informațiile preliminare pentru 2023 arată că rata deceselor de pe șoselele a scăzut la 81 de persoane la 1 milion de locuitori în România, fiind devansată doar de Bulgaria – 82 de decese – într-un top nefast la nivel european.

Care sunt cauzele

Într-o acțiune de control al vitezei – SPEED – desfășurată la începutul lunii august 2024 de polițiștii rutieri din toată Europa, șoferii a mai bine de 50% din cele peste 52.000 de mașini controlate în România au fost sancționați pentru depășirea vitezei.

Peste 2.300 dintre ei depășiseră cu peste 50 km/h viteza admisă. Alți peste 230 au depășit-o cu peste 70 km/h. Cu toții au rămas fără permis.

Cum pot fi prevenite însă accidentele mortale sau grave cauzate de viteză? Greu, dar nu imposibil, cel puțin în viziunea Comisiei Europene.

Forul de la Bruxelles a fixat prin documente strategice ținta ca statele membre să reducă cu 50% numărul deceselor și al răniților grav până în 2030 (raportat la datele din 2019), respectiv să reducă la zero numărul deceselor până în 2050. E așa numită „viziune zero”.

România mai are încă multe de făcut, după cum a transmis Comisia Europeană (CE) la final de 2022, când a cerut modificarea Strategiei Naționale de Siguranță Rutieră 2022-2030, adoptată de Guvernul român în acel an.

Executivul s-a angajat să facă acțiuni concrete, între care sancțiuni mai aspre pentru vinovații dee accidentele rutiere și reducerea vitezei maxime pe anumite sectoare de drum.

În februarie 2023, Guvernul a adoptat modificările strategiei, care figurează și ca obiectiv în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

De altfel, România și-a asumat să reducă „punctele negre” ale accidentelor rutiere din România la aproape jumătate, cu 129 mai puține decât cele 267 din prezent.

Aceste porțiuni totalizează peste 800 de kilometri de drum, situați pe cei 17.000 de kilometri de drumuri naționale și peste 1.000 de kilometri de autostrăzi, administrați de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

Într-un interval de cinci ani (2015-2019), în punctele respective (punctele negre) au avut loc peste 5.000 de accidente grave, în care au murit 504 oameni și alte peste 9.200 au fost răniți.

Peste 200 de milioane de euro sunt prevăzute în PNRR pentru investiții precum:

  • montarea de parapete din beton, parapete cu role sau cabluri (spre exemplu, pe DN 7C Transfăgărășan și Transalpina) în zonele cu risc crescut de accidente;
  • campanii de conștientizare;
  • iluminarea și semnalizarea zonelor periculoase;
  • reintroducerea de radare fixe.

Totuși, autoritățile nu fac încă destul, spunea în august 2024, pentru Europa Liberă, președintele Asociației Victimelor Accidentelor Rutiere (AVUAR), Cătălin Codescu.

Asta chiar dacă se poate admite că schimbarea conduitei pe șosele implică și alți factori, începând cu educația în familie și în școlile de șoferi.

„Suferim la aceste capitole”, dar autoritățile nu se pot ascunde după asta, spune el.

„Există un principiu în strategiile internaționale ale statelor care au reușit să reducă rata accidentelor: omul poate greși, pentru că este supus greșelii, dar tocmai de aceea trebuie să creștem atât de mult calitatea factorului drum, încât, dacă apare o eroare umană, fie să nu se producă accidentul, fie, dacă totuși se produce accidentul, consecințele să fie mai puțin grave”, explică Codescu.

Acest principiu nu ar fi nici măcar cunoscut de autorități, cu atât mai puțin implementat.

„Avem mai mulți kilometri de autostradă decât în urmă cu zece ani, însă acești kilometri de autostradă sunt prea puțini dacă ne raportăm la parcul auto din România, la suprafață și la populație, la orice care ține de țara noastră. Mai mult decât atât, acești kilometri de autostradă nu sunt, de multe ori optimi”, spune el.

Este sceptic cu privire la reușita (re)introducerii de radare fixe, întrucât ar acoperi foarte puțin din necesarul real al României. Acestea au fost eliminate de pe drumuri în valuri, începând cu 2010, întrucât nu exista o legislație clară pentru instalarea și funcționarea lor.

Asta în condițiile în care, pe lângă drumurile naționale și autostrăzile administrate de CNAIR, sunt mii de kilometri de drumuri județene și comunale unde de asemenea au loc accidente.

În plus, există diferențe mari între infrastructura din diverse județe, mai atrage el atenția.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG