Tradițiile inaugurale includ depunerea jurământului la prânz, un discurs inaugural în care Trump este așteptat să-și reafirme viziunea și promisiunea de a pune „America pe primul loc”, urmate de o paradă și baluri inaugurale. De data aceasta, paradă nu va fi, din cauza frigului de la Washington, care a făcut ca toate ceremoniile să fie mutate înăuntru.
Liderii dreptei străini, invitați
Este anticipată prezența unor lideri internaționali apropiați de administrația Trump, invitați fiind președintele Argentinei, Javier Milei, și premierul Ungariei, Viktor Orbán. De asemenea, lideri ai unor partide de dreapta din Europa, precum Santiago Abascal din Spania (Vox) și Tino Chrupalla din Germania (AfD), vor participa la ceremonie.
Această prezență semnalează o potențială consolidare a relațiilor cu forțele care împărtășesc o ideologie conservatoare, anti-globalistă și eurosceptică.
Pe scena globală, politica externă a lui Trump este așteptată să readucă în prim-plan o abordare mai puțin convențională.
În Europa Centrală și de Est, inclusiv în fostul spațiu sovietic, Trump ar putea reevalua sprijinul american pentru Ucraina și alte state din regiune. În campanie, el a promis o „rezolvare rapidă” a conflictului din Ucraina, sugerând că ar putea negocia direct cu Vladimir Putin pentru o soluționare diplomatică. Această declarație a provocat îngrijorare în rândul aliaților NATO, care se tem că o înțelegere între Washington și Moscova ar putea submina securitatea regională și ar consolida influența Rusiei în fostul spațiu sovietic.
Există temeri că politica Americii ar putea deveni mai puțin favorabilă finanțărilor pentru inițiative de consolidare a democrației. În timpul primului mandat, Trump a cerut statelor europene să își mărească cheltuielile de apărare. O revenire la acest discurs ar putea avea implicații directe asupra sprijinului militar și economic pentru țări precum Polonia, România și statele baltice, care se bazează pe parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Desfăcând ce-a făcut cel dinainte
Ordinele executive pe care Trump intenționează să le semneze în prima sa zi includ inițiative legate de securitatea frontierelor, revenirea la exploatarea intensivă a combustibililor fosili și anularea unor reglementări introduse de administrația Biden.
În contextul Europei de Est, aceste politici ar putea determina o abordare mai pragmatică în relațiile comerciale și o reducere a presiunii diplomatice asupra țărilor care depind de exporturile de energie din Rusia.
Politica lui Trump față de NATO ar putea suferi, de asemenea, modificări. Lideri europeni se tem că sprijinul Americii pentru Alianța Nord-Atlantică ar putea deveni mai condiționat, ceea ce ar pune o presiune suplimentară asupra statelor membre din flancul estic al NATO. Polonia și România, care găzduiesc baze militare americane, ar putea căuta să își consolideze relațiile bilaterale cu Statele Unite pentru a menține un nivel ridicat de sprijin.
În același timp, există speculații că Trump ar putea adopta o poziție mai favorabilă față de Serbia în raport cu Kosovo, încurajând negocierile directe între cele două părți. O astfel de abordare ar putea avea consecințe asupra echilibrului geopolitic din Balcani, unde Rusia și China și-au intensificat influența.
Pe ansamblu, anticiparea deciziilor lui Trump provoacă atât speranțe, cât și îngrijorări, pe măsură ce țările din fostul spațiu sovietic și statele membre NATO se pregătesc pentru o posibilă reconfigurare a dinamicii globale. Multe dintre presupunerile făcute acum au o mare doză de impredictibilitate, urmând că săptămânile următoare să continuăm să urmărim semnale și indicii ale noilor politici.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
