Linkuri accesibilitate

Joe Biden avertizează că SUA ar putea fi acaparate de oligarhi. Ce-i atrage pe miliardari spre noua administrație Trump?


Miliardarul Elon Musk s-a apropiat de viitorul președinte american Donald Trump încă din timpul campaniei. Cei doi au petrecut împreună orele dinaintea anunțului rezultatelor alegerilor, iar Musk va avea o funcție în noul guvern.
Miliardarul Elon Musk s-a apropiat de viitorul președinte american Donald Trump încă din timpul campaniei. Cei doi au petrecut împreună orele dinaintea anunțului rezultatelor alegerilor, iar Musk va avea o funcție în noul guvern.

​​​​​​​Miercuri, 15 ianuarie, președintele american Joe Biden și-a ținut ultimul discurs din Biroul Oval, înainte să preia din nou puterea Donald Trump. Pe un ton mai sumbru decât oricând, Biden a avertizat țara despre venirea la putere a „oligarhiei” miliardarilor, care amenință democrația. 

„În ziua de azi, se conturează în America o oligarhie a bogăției, puterii și influenței, care ne amenință cu adevărat democrația, drepturile fundamentale și libertatea”, a transmis Biden.

Ultimul discurs al unui președinte american este, de obicei, o oportunitate pentru acesta să amintească cele mai mari realizări din mandat, însă Biden s-a folosit de ocazie pentru a cere poporului american să fie vigilent în fața schimbărilor impuse de noii oligarhi.

Biden nu i-a numit pe oligarhii la care se referă, nici măcar pe succesorul său, miliardarul Donald Trump. El făcea, însă, aluzie la oameni precum Elon Musk, Mark Zuckerberg și Jeff Bezos, printre cei mai bogați oameni din lume, care recent au căpătat o pasiune pentru implicarea politică de partea republicanilor.

Ultimul discurs al lui Joe Biden din funcția de președinte al SUA, 15 ianuarie.
Ultimul discurs al lui Joe Biden din funcția de președinte al SUA, 15 ianuarie.

Termenul „oligarh” a fost până acum asociat, cu tot cu conotația sa negativă, mai degrabă țărilor din spațiul post-sovietic: se vorbea de oligarhii ruși, de oligarhii din Moldova (Plahotniuc, Șor, statul captiv), de cei din Ucraina sau chiar și Georgia. Miliardarilor din țările occidentale sau chiar și din cele post-comuniste care au ajuns deja în UE, deși s-au implicat puternic în politică, nu li s-a aplicat același termen.

Tocmai de aceea, este interesantă asocierea făcută de Biden a termenului profund negativ „oligarhie” - un grup mic de oameni care controlează acțiunile unui guvern - cu evenimentele din SUA.

Miliardarii americani din domeniul tehnologiei aleg acum, mai mult ca niciodată, să se implice politic. Fie că e vorba de Jeff Bezos (Amazon), Mark Zuckerberg (Facebook), Elon Musk (Tesla, SpaceX) sau Sam Altman (OpenAI), aceștia au devenit din ce în ce mai pro-republicani în spațiul public și au donat sume semnificative către cauze republicane. În privat, i s-au alăturat adesea lui Trump la cină, la reședința sa din Mar-a-Lago.

În trecut, Mark Zuckerberg (patronul Facebook) a trebuit să dea explicații pentru rolul platformei sale în manipularea alegătorilor americani. Acum, el promite să scape de fact-checking și schimbă conducerea firmei în favoarea unor persoane mai acceptabile pentru Trump.
În trecut, Mark Zuckerberg (patronul Facebook) a trebuit să dea explicații pentru rolul platformei sale în manipularea alegătorilor americani. Acum, el promite să scape de fact-checking și schimbă conducerea firmei în favoarea unor persoane mai acceptabile pentru Trump.

La inaugurarea lui Trump vor participa nu doar aceștia, dar și directorii de la Apple, Google și TikTok (platformă care urmează să fie interzisă în SUA cu o zi înaintea ceremoniei).

Musk s-a și implicat în campania electorală a lui Trump și a fost recompensat cu o poziție în noul guvern. El este considerat un nou lider neoficial din guvernul republican.

Biden a vorbit în discursul său despre o „concentrare periculoasă a puterii în mâinile câtorva oameni ultra-bogați”, pesemne cu referire la Elon Musk. Pe lângă apropierea de noul guvern, miliardarii și-au justificat mutarea mai la dreapta pe spectrul politic prin retorică populistă.

Un președinte tranzacțional

Sistemul electoral american depinde, profund, de susținerea financiară a celor mai bogați donatori din țară. O strângere de fonduri cu succes poate face asigura succesul unui candidat. În plus, nu există legi în SUA pentru a împiedica un președinte și pe apropiații săi din a-și folosi puterea în propriul beneficiu.

Miliardarul sudafrican Elon Musk este considerat de mulți - și dorește, el însuși, să fie văzut - a fi „președintele din umbră" al SUA.
Miliardarul sudafrican Elon Musk este considerat de mulți - și dorește, el însuși, să fie văzut - a fi „președintele din umbră" al SUA.

Considerat o persoană răzbunătoare cu criticii și amabilă cu cei care i se supun, după caz, Trump și-a recompensat din greu susținătorii politici și financiari. Pe lângă Elon Musk la proaspăt-creatul departament al Eficienței Guvernamentale, mai este și Scott Bessent, propus pentru postul de secretar al Trezoreriei, un miliardar care n-a mai ocupat vreodată un post politic. Pentru departamentul Comerțului, Trump l-a nominalizat pe miliardarul Howard Lutnick. Este prima sa funcție politică.

Un miliardar va ajunge și secretar al Energiei. Chris Wright, un susținător înfocat al hidrocarburilor și director al Liberty Energy, spune că „nu e nici o criză climatică și nu suntem nici în mijlocul unei tranziții energetice”. Capitalistul de risc David Sacks va deveni noul „țar pentru crypto și inteligență artificială”.

De ce atrage Trump astfel de oligarhi? Potrivit experților în buna guvernare consultați de Washington Post, este pentru că mulți oameni din mediul de afaceri îl consideră a fi un președinte tranzacțional, care recompensează supușenia, admirația fie și mimată și toate celelalte reflexe sociale favorabile egoului său - până ce se supără sau uită.

Impactul miliardarilor asupra libertății presei

Monopolul miliardarilor nu se oprește la tehnologiile de zi cu zi folosite de americani, dar și la sursele lor de informație.

Jeff Bezos este și patronul prestigiosului ziar politic Washington Post. El a împiedicat redacția de la a publica un endorsement prezidențial - de la a susține un candidat în cursa Trump vs Harris. În mod normal, ziarul ar fi susținut-o pe democrată.

Decizia lui a dus la demisii în masă și pierderea a peste 250.000 de abonați (o zecime din total). Printre cei care au demisionat este și o caricaturistă care a plecat după ce ziarul a refuzat să-i publice un desen în care miliardarii se pleacă în fața lui Trump.

Jeff Bezos, fondatorul Amazon, este al doilea cel mai bogat om din lume. Pe locul I este Elon Musk, iar bronzul îl ia Mark Zuckerberg.
Jeff Bezos, fondatorul Amazon, este al doilea cel mai bogat om din lume. Pe locul I este Elon Musk, iar bronzul îl ia Mark Zuckerberg.

Jurnaliștii acuză noua conducere de la Washington Post de lipsă de transparență și de pierderea încrederii cititorilor.

Meta (care include Facebook și Instagram) a devenit o sursă importantă de informații pentru miliarde de oameni și un mod important de distribuție a știrilor.

Platforma a introdus fact-checking (verificarea veridicității/corectitudinii postărilor) în urma acuzațiilor că dezinformarea de pe rețelele sociale a dus la victoria lui Donald Trump în 2016. Acum, patronul Mark Zuckerberg anunță finalul fact-checking-ului, cu potențiale urmări devastatoare. Criticii numesc decizia o plecăciune în fața lui Trump.

„Rețelele sociale renunță la fact checking. Adevărul este sugrumat de minciunile spuse în căutarea puterii și a profitului”, avertizează, la plecare, Joe Biden.

O altă platformă de socializare acaparată de „oamenii lui Trump” este X, fostul Twitter, achiziționat de Elon Musk în 2022. De atunci, spun criticii, platforma a devenit un cuib de dezinformare și de amuțire a vocilor neplăcute dreptei.

„Americanii sunt îngropați sub o avalanșă de dezinformare, ceea ce facilitează abuzul de putere”, a transmis Biden în ultimul său discurs din funcția de președinte. BBC compară aceste avertismente cu cele făcute în 1961 de Dwight Eisenhower, care la finalul președinției sale atrăgea atenția asupra ambițiilor necenzurate ale complexului industrial militar. Trei ani mai târziu, SUA intra în războiul din Vietnam.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Sabina Șancu

    Absolventă de Studii Europene la Universitatea Maastricht (Olanda) și Culturi și Identități Europene la Trinity College Dublin (Irlanda). S-a alăturat echipei Europa Liberă România la începutul anului 2021 și colaborează cu Europa Liberă Moldova din 2024. Este pasionată de subiecte ce țin de politici europene și internaționale, drepturile omului și mediu.

XS
SM
MD
LG