Într-o postare pe X, sâmbătă, 19 iulie, șeful diplomației ucrainene a scris că de la începutul lunii iunie Rusia a mărit numărul ucrainenilor - majoritatea deținuți eliberați - pe care îi expulzează în Georgia.
Potrivit Kievului, dar și organizațiilor pentru drepturile omului, zeci de ucraineni din această categorie sunt blocați într-un punct de tranzit la granița ruso-georgiană.
Ministrul Sibiha a amintit că 43 de cetățeni, printre care și fostul deținut politic Andri Kolomieț, au fost deja evacuați pe ruta Tbilisi-Chișinău-Odesa, dar multe persoane se află încă în condiții dificile la frontieră.
„Colaborăm activ cu părțile georgiană și moldovenească pentru a asigura tranzitul restului cetățenilor noștri către Ucraina. Cu toate acestea, nu există nicio garanție că Rusia nu va crește și mai mult numărul persoanelor deportate. Pentru a evita complicații suplimentare, propunem public Rusiei să trimită aceste categorii de cetățeni ucraineni direct la frontiera ucraineană. Vom fi pregătiți să îi preluăm de acolo. Există porțiuni relevante ale frontierei unde acest lucru poate fi realizat”, a scris Sibiha.
Tot sâmbătă, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a alăturat acestui apel, amintește Reuters.
Pierduți în Moldova?
Publicația electronică Civil Georgia a scris că problema tranzitului de deținuți ucraineni eliberați de Rusia prin Georgia, datând din 2023, a devenit mai spinoasă după ce recent câțiva au dispărut pe segmentul moldovean al drumului spre casă.
La 10 iulie, BBC a relatat citând activiști umanitari ucraineni că transportul deținuților se făcea de la granița ruso-georgiană la aeroportul din Tbilisi, unde erau puși pe avion și trimiși la Chișinău. De acolo, poliția moldoveană îi trimitea spre Ucraina.
„Persoanele ajunse cu avionul în Moldova au fost urcate într-un autobuz de către polițiști, continuând călătoria pe cont propriu. Unii nu au ajuns în Ucraina. Aceasta a fost problema”, a declarat pentru BBC Anna Skripka, avocată din cadrul organizației „Apărarea prizonierilor din Ucraina”, o grupare pentru drepturile omului.
Reportajul BBC sugerează că unii dintre deținuții eliberați nu aveau documentele necesare pentru tranzitul prin Moldova. Autorii reportajului spun că Poliția de Frontieră moldoveană și autoritățile relevante din Georgia nu le-au dat informații despre soarta celor care nu au reușit să ajungă în Ucraina.
Tot BBC a scris că de la începutul lunii iulie „ruta Moldova-Georgia” ar fi fost închisă de Chișinău tocmai din cauza incidentului „dispăruților”.
Un amestec pestriț de oameni
Potrivit activiștilor interesați de acest caz și presei care a relatat despre el, inclusiv Europa Liberă, deținuții ucraineni expulzați de ruși sunt au biografii diverse: o parte dintre ei erau în pușcăriile din regiunile ucrainene cucerite de ruși, în vreme ce alții au fost găsiți vinovați de delicte în Rusia propriu-zisă. Sunt însă și unii deportați de ruși din teritoriile ucrainene cucerite de ei pentru că au refuzat să accepte cetățenia țării agresoare.
Aciviștii spun că unii din cei aproximativ 80-90 de oameni ținuți în condiții de mizerie în prezent la granița ruso-georgiană spun că nu au niciun fel de cazier, rusesc sau din altă parte.
Mulți dintre ei au doar un document ucrainean temporar - ca singur act de identitate, fiind greu să li se verifice trecutul.
Cel puțin un deținut, citat de BBC, a spus că înainte să-l deporteze, rușii i-au oferit pașaport rusesc dacă merge la luptă împotriva Ucrainei, dar a refuzat. Tot BBC informează că mutarea deținuților din teritorii cucerite este o practică interzisă de Convenția de la Geneva.
Centrul de detenție georgian unde s-ar afla în prezent aproape o sută de oameni este în Defileul Dariali, la o trecere a frontierei în zonă de munte.
Deținuții spun că sunt ținuți într-un subsol insuficient aerisit, și că nici nu au paturi destule pentru toți.
Temeri georgiene
Într-un comunicat din 20 iulie citat de activiștii pentru drepturile omului, guvernarea de la Tbilisi a spus că deținuții aflați la Dariali ajung singur acolo, nu sunt aduși organizat, și potrivit actelor de eliberare din închisorile rusești au caziere „grave”, prezentând pericol pentru ordinea și securitatea Georgiei.
Ministerul georgian de interne a spus că oamenii sunt ținuți „în condiții normale” și că Tbilisi ar fi oferit Kievului să-i trimită în Ucraina „pe mare sau aerian”, dar încă nu s-a convenit asupra acestui lucru.
Afirmațiile guvernanților de la Tbilisi au fost condamnate de activiștii pentru drepturile omului. Organizația Volunteers Tbilisi spune într-o postare pe Facebook că nu este adevărat că toți cei deținuți la Dariali sunt „criminali periculoși” și că în subsolul cu pricina 90 de oameni „împart” 20 de paturi.
Mai mult, activiștii spun că guvernarea georgiană greșește când îi socotește pe deportați „oameni care au trecut ilegal frontiera”, căci ei au fost forțați să facă asta, de către Rusia.
„Există cetățeni condamnați care nu au fost evacuați, drept urmare au fost duși în Rusia. Ei sunt victime ale crimelor de război care au supraviețuit torturii și deportării”, a spus activista Anna Skripka.
Activista rusă pentru drepturile omului Olga Romanova, care a părăsit teritoriul Federației Ruse după începerea războiului din Ucraina și care este acum implicată în repatrierea civililor ucraineni deportați, a declarat anterior pentru Europa Liberă că statul ucrainean trebuie să caute căi alternative pentru repatrierea acestor ucraineni. De exemplu, prin țările baltice. Potrivit Romanovei, dacă punctul de trecere din Georgia va fi închis, foștii deținuți ucraineni vor fi obligați să rămână pe teritoriul rus sau sub ocupație și nu vor putea să se întoarcă deloc acasă.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
