Deocamdată, autoritățile moldovene nu au un calendar exact de deschidere a primelor capitole de negocieri, pentru că acest proces depinde de consensul tuturor țărilor membre, dar și de discuții mai largi de extindere, care vizează și țările din Balcanii de Vest, și Ucraina, explică în podcastul video „Pe Agendă” Cristina Gherasimov, negociatoarea-șefă a R. Moldova.
Chișinăul, care a depus cerere de aderare acum aproape trei ani la scurt timp după Ucraina, vrea să deschidă până la sfârșitul președinției poloneze a Consiliului Europei (adică pe 30 iunie 2025) primele două grupuri de negocieri (cunoscute și drept clustere): unu și șase. Primul cluster include principii fundamentale precum statul de drept, justiția, probleme economice și criterii politice, iar cel de-al șaselea se referă la relațiile externe.
La mijlocul tunelului
În reformele din justiție, afirmă Gherasimov, care e și vicepremier pe Integrarea Europeană, R. Moldova parcurge o „cale lungă”.
„Suntem undeva la mijlocul tunelului și poate lumina încă nu o vedem, însă nu înseamnă că această reformă a eșuat sau nu merge înainte”, spune Gherasimov. Ea adaugă că partenerii europeni ai R. Moldova lasă la latitudinea Chișinăului o decizie anunțată de fuzionare a celor două procuraturi specializate: PCCOCS și PA.
„Și partenerii europeni sunt interesați în rezultatul acestei fuzionări, dacă ea va duce la redresarea situației sau nu”, explică vicepremierul pentru Integrarea Europeană, mai ales că, în cel mai recent raport de extindere, Comisia Europeană a cerut R. Moldova anchete și condamnări în cazurile de corupție, în special, la nivel înalt.
Comisia Europeană s-a arătat deschisă să ajute R. Moldova să se „miște mai rapid” și în procesul de evaluare externă a procurorilor, pus pe pauză din cauza stopării finanțării USAID. Dar nu există încă „certitudinea că procesele vor fi preluate integral de către Comisia Europeană în ce ține de finanțare”, a declarat Gherasimov.
Alinierea la mai multe sancțiuni împotriva Federației Ruse
În clusterul al șaselea ce ține de politica externă, R. Moldova continuă să se alinieze sancțiunilor europene, inclusiv împotriva Federației Ruse. Acum Chișinău a adoptat 90 la sută din măsurile restrictive aplicate Moscovei.
„La începutul războiului Rusiei contra Ucrainei, noi eram aliniați undeva la 40% cu măsurile restrictive ale Uniunii Europene. În decurs de mai puțin de trei ani, astăzi, noi suntem aliniați cu peste 90%”, spune Gherasimov.
Deciziile de aliniere la sancțiunile europene se iau în funcție de „impactul asupra cetățenilor R. Moldova”, explică negociatoarea-șefă cu UE. Anul trecut, în aprilie, Chișinăul se aliniase în proporție de 80 la sută acestor restricții.
Ce altceva mai puteți afla din acest episod cu Cristina Gherasimov:
- Cum a negociat Chișinăul cu UE ajutorul financiar pentru criza energetică?
- Au fost banii oferiți de europeni pentru criza energetică o încercare de a finanța inclusiv reintegrarea R. Moldova?
- De câte ori a încercat regimul de la Tiraspol să-și stabilească legături directe cu UE?
- Ce prevalează în R. Moldova: integrarea europeană sau reintegrarea?
- Se despart drumurile Ucrainei și R. Moldova odată cu deschiderea negocierilor de aderare?
- Cât de „fragil” e consensul țărilor membre privind extinderea UE?
- În ce mod ar putea influența acțiunile noii administrații de la Washington procesul de extindere a Uniunii Europene și, în particular, aderarea R. Moldova la blocul comunitar?
„Pe Agendă, cu Cristina Popușoi” este un produs al Europei Libere, în care invitați de prestigiu sunt intervievați săptămânal în studioul nostru din Chișinău. Cu un episod nou publicat în fiecare miercuri, aduce 30 de minute de întrebări și răspunsuri la ordinea zilei pentru orice spectator din R. Moldova. Noi nu avem datorii, nu jucăm după rating și avem un singur obiectiv: adevărul. Emisiunea poate fi urmărită pe canalul de YouTube Europa Liberă Moldova și pe site-ul moldova.europalibera.org.
