Votul a fost tensionat, după ce miercuri o moțiune neobligatorie cu aceeași propunere a fost aprobată în urma unui acord nemaivăzut cu extrema dreaptă.
Parlamentarii germani au respins vineri după-amiază un proiect de lege care ar limita „influxul” de migranți în Germania, înăsprind controalele la graniță și refuzând intrarea azilanților. Propunerea a venit din partea partidului Uniunea Creștin-Democrată, partidul de care ținea Angela Merkel și care acum este condus de Friedrich Merz.
Dezbaterea din Bundestag a fost „excepțional de emoțională”, descrie Deutsche Welle.
Merz a insistat de repetate ori că nu are de gând să colaboreze cu extrema dreaptă și a cerut unitate parlamentară în sprijinul proiectului de lege pentru limitarea migrației.
Rolf Mutzenich, liderul grupului parlamentar al social-democraților, care până de curând formaseră o coaliție la guvernare cu Verzii și neoliberalii, și-a încurajat colegii din Bundestag să „închidă împreună porțile iadului” și să oprească propunerea CDU sprijinită de AfD.
Însă, rezultatul de vineri - 338 de voturi pentru, 350 împotrivă și 5 abțineri - arată că partidele care s-au declarat în favoarea proiectului de lege, CDU și AfD, nu au votat unitar în favoarea lui. Nu se cunoaște cine sunt parlamentarii dizidenți.
Mișcarea reinstaurează tabuul german împotriva colaborării cu extrema dreaptă, o îngrijorare majoră după un vot de miercuri asupra unei rezoluții neobligatorii în care AfD a susținut o propunere CDU pentru limitarea migrației. A fost o colaborare care a stârnit panică în țara care, în anii de după cel de-al Doilea Război Mondial, a luat precauții instituționale pentru a preveni venirea la putere a unui partid extremist.
Echilibrul legislativ din Germania stă în cumpănă, la mai puțin de o lună înaintea alegerilor anticipate. În noiembrie, coaliția la guvernare din ultimii ani, supranumită „semafor” (Social-Democrații roșii, Neoliberalii galbeni plus Verzii) s-a prăbușit după ce cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul Finanțelor, Christian Lindner. Scholz a argumentat că încrederea dintre el și Lindner, liderul neoliberalilor, se erodase.
Moțiunea anti-migrație care a spart tabuul anti-extremism
„Firewall-ul” sau „cordonul sanitar” pe care forțele centriste din Germania îl respectaseră ani de zile a fost rupt miercuri de partidul de centru-dreapta al Creștinilor Democrați.
Partidul CDU s-a aliat miercuri cu extrema dreaptă din Alternativa pentru Germania (AfD) pentru a aproba o moțiune neobligatorie pentru a opri la graniță solicitanții de azil și migranții.
Moțiunea cere guvernului să respingă „orice încercare de a intra în țară ilegal, fără excepție” prin impunerea controalelor permanente la graniță; inclusiv cei care încearcă să intre din alte țări UE ar fi respinși prin acest plan, pentru că, fiind pe sol UE, „sunt deja protejați de persecuție”. Aceeași moțiune cere ca autoritățile să rețină imediat toate persoanele care sunt pe lista de expulzări.
Liderul CDU, Friedrich Merz, a spus că această colaborare a fost „necesară”.
Deși AfD se află momentan pe locul al doilea în sondajele de opinie, Merz a respins o coaliție cu extremiștii după februarie, însă spune că va continua să formeze o alianță pentru fiecare lege pentru care CDU nu se bucură de sprijinul social-democraților sau al verzilor.
Lidera extremiștilor, Alice Weidel, a descris votul asupra moțiunii de miercuri drept „o zi istorică pentru Germania”, dar acuză CDU de plagiat, spunând că „ne-ați copiat planul nostru”.
Foștii parteneri de coaliție din partea Verzilor și Social-Democraților consideră, în urma votului, că Merz s-a dovedit incapabil de a guverna.
În noiembrie, Merz promisese că nu va aproba nicio măsură în alianță cu AfD înaintea alegerilor din februarie, unde partidul aflat actualmente în opoziție are șansa de a lua primul loc. Creștin-democrații resping, prin etosul oficial de partid aprobat în 2018, orice cooperare cu extremiștii - este politica de partid cunoscută drept „firewall-ul AfD”, un sistem de securitate împotriva pericolului extremist.
Cancelarul Olaf Scholz spune că decizia este o „greșeală de neiertat”.
„De la fondarea Republicii Federale Germane acum 75 de ani, mereu a fost un consens în rândul democraților din parlamentele noastre: nu ne aliem cu extrema dreaptă”, spune Scholz. El consideră că Merz s-a dovedit a nu fi un partener de coaliție de încredere pentru forțele democratice.
Robert Habeck, liderul Verzilor și propunerea partidului său pentru postul de cancelar, l-a rugat pe Merz că „nu voteze cu rasiștii. Nu e necesar și nu e o idee bună”.
În mai multe regiuni ale Germaniei, AfD se află pe lista organizațiilor extremiste și este monitorizat îndeaproape de serviciile de securitate.
În parlamentul german s-a ajuns la huiduieli și reproșuri grave, unii aleși strigând „să vă fie rușine” către colegii de centru-dreapta. Cu scurt timp înaintea acestei colaborări istorice dintre CDU și extrema dreaptă, Bundestagul german a participat la comemorarea anuală a victimelor regimului nazist, cu ocazia eliberării lagărului Auschwitz. AfD este singurul partid care critică cultura memorială a Germaniei cu privire la al Doilea Război Mondial.
Până și Angela Merkel, fostul cancelar al Germaniei și fost lider CDU, a condamnat decizia, printr-o intervenție rară în viața publică de după pensionare. Ea a transmis, printr-un comunicat de presă, că este „greșită formarea unei majorități cu AfD”.
„Este necesar ca toate partidele democratice de pe spectrul politic să colaboreze - nu să facă mișcări tactice, ci unele de bună credință, cu un ton moderat și în baza legilor europene existente”, a transmis Merkel.
Printre cei care se opun acestei colaborări CDU-AfD sunt și liderii bisericilor Protestantă și Catolică din Germania, două dintre cele mai mari culte religioase.
Joi seară, mii de oameni au ieșit în stradă la Berlin pentru a protesta împotriva colaborării CDU-AfD.
Discuțiile despre limitarea migrației au devenit din ce în ce mai politizate și mai prezente în discursul public pe măsură ce se apropie alegerile anticipate de la sfârșitul lunii februarie.
Mai multe incidente violente în care suspecții sunt migranți sau azilanți au adus chestiunea în atenția publicului - inclusiv o înjunghiere comisă de un refugiat afgan săptămâna trecută în Aschaffenburg -, iar AfD a împins retorica înspre ideea de a opri migrația.
Este puțin probabil ca vreo lege care să limiteze migrația să intre în vigoare necontestată înaintea alegerilor din februarie. Și moțiunea de miercuri, prin care s-ar dori respingerea încă de la graniță a oricărui solicitant de azil, încalcă atât legile existente din Germania, cât și pe cele europene.
Joi s-a discutat în Bundestag și opțiunea de a interzice complet partidul AfD. Constituția germană este gândită în așa fel încât să prevină repetarea scenariului nazist, astfel că include opțiunea de a interzice un partid care încearcă să se folosească de uneltele democratice pentru a submina democrația.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
