Ministra germană a Dezvoltării, Svenja Schulze, a declarat miercuri că dezbaterea dacă refugiații sirieni ar trebui să se întoarcă imediat acasă după căderea regimului lui Bashar al-Assad, condusă de Spahn, este „tulburătoare”.
„Mi se pare oarecum deranjantă dezbaterea pe această temă complicată, declanșată de unele cercuri conservatoare în ultimele zile, conform căreia oamenii ar trebui să se întoarcă deja acasă”, a declarat ea, la două zile după ce Jens Spahn, din tabăra creștin-democraților de centru-dreapta (CDU) a sugerat că guvernul german ar trebui să închirieze avioane spre Siria și să ofere refugiaților din Germania stimulente în bani pentru a urca în ele.
Schulze a declarat că este încă prea devreme pentru a judeca dacă Siria va fi suficient de sigură pentru ca refugiații să se întoarcă acasă.
„Acolo orice este posibil: prăbușirea statului și radicalizarea pe de o parte, dar și dezvoltarea unui stat care garantează securitatea, libertatea și drepturile fundamentale pentru toți cetățenii săi”, a adăugat ea.
„Doar o Sirie stabilă care respectă drepturile omului oferă perspectiva ca oamenii să se poată întoarce acolo și să-și reconstruiască patria”, a mai susținut Schulze.
Centre de triere în afara UE?
Jens Spahn, unul din cei mai radicali politicieni antimigrație din CDU, a intrat pe radarele presei internaționale, dar și pe al autorităților moldovene, când a vorbit spre sfârșitul anului 2023 despre posibilitatea ca Uniunea Europeană să construiască centre de triere a migranților în afara teritoriului său, de pildă în Moldova sau Georgia.
La vremea aceea, ideea era absolut nouă și a stârnit proteste vehemente la Chișinău. Guvernul Moldovei nu doar că a negat că ar avea asemenea discuții cu UE, dar a învinuit presa care a citat, numai, ideea lui Spahn că ar face jocul Rusiei - compromițând direcția pro-europeană a Moldovei.
Guvernul german a negat imediat, la rândul lui, că ar avea asemenea intenții, sau că Spahn ar vorbi în numele lui.
Cu sau fără Spahn, însă, ideea „outsourcingului” de migranți a rămas în imaginația unor lideri din UE, iar prim-ministra naționalistă italiană Giorgia Meloni a și pus-o în practică.
Cu cheltuieli de sute de milioane de euro, Roma a deschis două centre - complementare între ele - în Albania. Între timp, ele stau degeaba, căci justiția italiană a condamnat practica exportului de azilanți.
Lideri conservatori europeni, în frunte cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au apucat însă să aprecieze pozitiv, ca pe un fel de „bază de gândire”, experimentul italian, condamnat de apărătorii drepturilor omului.
Ideea a fost discutată între timp la un summit european, dar date fiind mai ales provocările de ordin legal pe care le implică, pare puțin probabil ca experimentul italian din Albania să se repete în viitorul previzibil, în Moldova sau în orice altă țară din vecinătatea UE.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
