Magistrații Curții Constituționale au examinat pe 24 iulie sesizarea fostului procuror general, Ion Munteanu, privind aceste modificări. Adjunctul procurorului general interimar, Sergiu Brigai, a explicat la ședință că, în 2021, Parlamentul a adoptat o lege a amnistiei care nu permitea eliberarea deținuților condamnați pe viață pentru crime deosebit de grave.
În general, amnistia putea fi aplicată persoanelor care prezintă un risc de recidivă mediu sau redus. „Dar în cazul deținuților pe viață, legiuitorul a stabilit o altă condiție – lipsa riscului de recidivă”, a spus Brigai.
Pe parcursul anului 2022, legea a fost modificată de câteva ori prin amendamente înregistrate la pachet cu alte proiecte, fără consultări publice și fără avizele instituțiilor de resort. Astfel, a devenit posibil ca persoanelor condamnate la detenție pe viață, cu un risc de recidivă mediu sau redus, să le poată fi aplicată o pedeapsă mai blândă: 30 de ani de închisoare.
Procuratura Anticorupție va analiza cum a fost modificată legea
Mai mult, din lege a fost exclus un alineat întreg, care spunea în ce cazuri nu poate fi aplicată amnistia. De exemplu, dacă persoana a fost condamnată la detenție pe viață pentru infracțiuni deosebit de grave sau extraordinar de grave sau dacă a săvârșit o infracțiune în locul de detenție.
Potrivit lui Brigai, acest amendament nici măcar nu a fost înregistrat în Parlament. În raportul comisiei juridice, era menționat că un deputat a propus excluderea unui alineat din lege, dar în textul final transmis deputaților era indicată abrogarea literei „b” din alineatul 2 al articolului 7 din legea amnistiei. Atunci când legea a fost publicată în Monitorul Oficial, ea prevedea că întregul alineat se abrogă.
Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a spus că judecătorii au verificat dosarul administrativ și nu au găsit nici ei amendamentul care prevede excluderea acestui alineat.
„Procedura de adoptare a legii, într-o anumită măsură, a fost fraudată. Altă explicație eu nu am”, a răspuns procurorul.
De asemenea, el a informat Curtea Constituțională că a solicitat Procuraturii Anticorupție să verifice circumstanțele în care a fost schimbată legea.
Reprezentantul Guvernului, secretarul de stat al Ministerului Justiției Eduard Serbenco, a susținut poziția Procuraturii Generale. El a precizat că nu a găsit informații că ministerul ar fi agreat acest amendament la legea amnistiei. Potrivit lui, Guvernul s-a expus privind excluderea unei litere din proiectul de lege, și nu a întregului alineat.
Ce a decis Curtea Constituțională
După deliberări, Domnica Manole a anunțat că sesizarea procurorului general a fost admisă, iar mai multe amendamente la legea amnistiei au fost declarate neconstituționale. De exemplu, excluderea prevederii că unei persoane condamnate la detenție pe viață i se poate reduce termenul de închisoare numai „cu condiția lipsei riscului de recidivă, constatată de un expert psiholog judiciar atestat”.
Curtea a declarat neconstituțională și excluderea alineatul care specifică în ce cazuri nu poate fi aplicată amnistia. Hotărârea este definitivă și a intrat în vigoare imediat.
De unde a pornit scandalul privind amnistia
În primăvara lui 2025, s-a aflat că nouă persoane condamnate la detenție pe viață pentru crime deosebit de grave au fost eliberate datorită unor modificări operate la Legea amnistiei în 2023.
La scurt timp, partidul de guvernare (PAS) a acuzat-o pe fosta șefa a comisiei juridice, Olesea Stamate, că ar fi creat lacune în legislație, abuzând de încrederea colegilor. În aceeași zi, deputata a fost exclusă din partid.
La rândul său, Stamate susține că amendamentele au fost „pur tehnice”, iar responsabilitatea pentru eliberarea deținuților ar reveni Administrației Naționale a Penitenciarelor și instanțelor de judecată care au aplicat acele prevederi.
Pe 11 iunie, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a prezentat rezultatele anchetei interne privind amnistierea deținuților condamnați pe viață. Potrivit ei, trei din cei nouă s-au întors după gratii, după ce judecătorii au anulat hotărârile de eliberare. Al patrulea urmează să fie extrădat în Moldova. Încă un caz este examinat de instanța de judecată.
În urma anchetei, 16 persoane care activează sau au activat în sistemul penitenciar ar putea fi sancționate disciplinar pentru rolul lor în eliberarea deținuților.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
