Linkuri accesibilitate

Angajați din sistemul penitenciar riscă pedepse, inclusiv penale, pentru eliberarea deținuților pe viață


Imagine din curtea Penitenciarului nr. 17 din Rezina, unde sunt deținute persoanele condamnate pe viață, publicată de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, pe o rețea de socializare, în urma unei vizite.
Imagine din curtea Penitenciarului nr. 17 din Rezina, unde sunt deținute persoanele condamnate pe viață, publicată de ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, pe o rețea de socializare, în urma unei vizite.

16 persoane care activează în sistemul penitenciar ar putea fi sancționate disciplinar pentru rolul lor în eliberarea a nouă deținuți condamnați pe viață, în urma modificărilor operate la legea amnistiei. Alți cinci foști angajați riscă să fie urmăriți penal, din același motiv.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a prezentat, pe 11 iunie, rezultatele anchetei interne care a fost inițiată după ce s-a aflat că mai mulți deținuți condamnați pe viață au fost eliberați în urma aplicării modificărilor la legea amnistiei. Intervențiile legislative au permis ca pedepsele lor să fie scurtate până la 30 de ani de închisoare, iar apoi să fie amnistiați. Potrivit ministrei, anume aceste modificări, care au fost introduse „fără o coordonare interinstituțională”, au creat „vulnerabilități în sistemul de justiție”.

Veronica Mihailov-Moraru crede că Administrația Națională a Penitenciarilor (ANP) ar fi trebuit să semnaleze despre riscurile aplicării scurtării pedepselor împreună cu amnistia. Ea a declarat că membrii comisiilor care au evaluat riscurile de recidivă ale acelor deținuți nu au analizat detaliat dacă ei prezintă pericol pentru societate, dacă pot comite o infracțiune repetat și cum va afecta eliberarea lor victimele.

Investigația ministerului a stabilit că în eliberarea deținuților au fost implicate atât persoane de la conducerea ANP, cât și angajați ai penitenciarelor, care au susținut scurtarea pedepselor și aplicarea amnistiei. În timpul anchetei, trei persoane din ANP au fost suspendate din funcții, iar încă cinci și-au dat demisia.

Zece angajați ai ANP și șase de la Penitenciarul nr. 17 de la Rezina, unde se află deținuții pe viață, vor fi cercetați disciplinar, iar cei cinci care au demisionat ar putea fi urmăriți penal.

Mihailov-Moraru a precizat că ministerul nu are competențe să verifice dacă persoanele vizate au luat mită pentru eliberarea deținuților, dar rezultatele anchetei interne au fost transmise organelor de drept. De asemenea, ministerul a sesizat organele disciplinare ale breslelor avocaților, experților judiciari și judecătorilor, fără a explica rolul acestor specialiști în aceste cazuri.

În total, nouă persoane condamnate la detenție pe viață au fost eliberate în urma modificărilor operate de Parlament la legea amnistiei. Veronica Mihailov-Moraru a anunțat că trei dintre ei s-au întors după gratii, după ce judecătorii au anulat hotărârile de eliberare. Al patrulea urmează să fie extrădat în Moldova. Încă un caz este examinat de instanța de judecată.

„Noi știm ce trebuie să facem și în continuare: să reparăm erorile, să reformăm sistemul și să redăm cetățenilor încrederea în securitatea publică și sistemul de drept”, a spus ministra.

După izbucnirea scandalului, deputata Olesea Stamate, care a propus amendamentele, a fost exclusă din partidul de guvernământ (PAS). În apărarea sa, ea a spus că problema nu a fost în lege, ci în modul în care a fost aplicată.

La scurt timp, Parlamentul a modificat de urgență legea amnistiei și Codul Penal, astfel încât persoanele condamnate la închisoare pe viață să nu mai poată beneficia concomitent de reducerea pedepsei și de amnistie.

La începutul lui aprilie, Curtea Constituțională a suspendat aplicarea amendamentelor precedente până la o decizie finală a instanței privind constituționalitatea lor. Subiectul nu a fost încă examinat de judecători.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Nadejda Coptu

    La Europa Liberă Moldova scriu despre justiție. Urmăresc ședințele de judecată din dosarele de rezonanță, relatez despre ilegalități și încălcarea drepturilor omului. De fiecare dată, când scriu, sper ca munca mea să schimbe lucrurile în bine. Anterior, am scris despre aceleași probleme și pentru site-ul newsmaker.md. Am început să lucrez în presă în 2016, când eram studentă la Facultatea de Jurnalism și reporteră pentru site-ul publika.md.

XS
SM
MD
LG