Provenind dintr-o familie „ruptă de istorie în două”, ministrul Burduja, în vârstă de 39 de ani, vede în sprijinirea Republicii Moldova „o datorie morală”. Când a vorbit Europei Libere, pe 10 ianuarie, România acoperea de aproape o lună cea mai mare parte a consumului de electricitate între Prut și Nistru. Dar interviul cu Sebastian Burduja a avut loc și la o zi după ce Comisia Europeană a respins o propunere a sa și a premierului moldovean Dorin Recean, care ar fi dus la un preț mai bun al curentului românesc pentru consumatorii moldoveni, înlocuind-o cu alte promisiuni de sprijin.
Europa Liberă: Ați cerut Comisiei Europene o derogare de la achiziția de certificate de CO2 pentru producția de energie electrică destinată Republicii Moldova. Ce problemă ați încercat să rezolvați prin această derogare și de ce a fost respinsă solicitarea?
Sebastian Burduja: Principala solicitare pe care ne-a făcut-o guvernul de la Chișinău și premierul Recean a fost să identificăm capacități de producție din România pentru a putea acoperi deficitul generat de indisponibilitatea centralei pe gaz de la Cuciurgani, ceea ce înțeleg ar fi estimat la 600 de megavați.
Din acești 600 de megavați, cam jumătate se pot acoperi din producția proprie dintre Prut și Nistru, cum ar fi cea de la CET-ul din Chișinău.
Și apoi am reușit să facilităm un contract cu „Nuclear-Electrica” (care operează centrala nucleară Cernavodă n.r.) pentru 100 de megavați livrare în bandă pe tot parcursul sezonului rece, la un preț competitiv. Și, foarte recent, s-a anunțat încă un contract de 30 de megavați, o cantitate mai mică, cu centrala pe gaz de la Brazi (deținută de OMV n.r.). Dar, restul cantității este acum achiziționată de pe piața zilei următoare, de pe piața liberă, de guvernul de la Chișinău, la costuri destul de ridicate.
Printr-un acord pe care puteam să-l facilităm cu Complexul Energetic Oltenia, puteam să punem la dispoziție, prin contract bilateral, și un grup de producție pe bază de cărbune, dar, sigur, la un cost destul de mare. Costul real al producției pe cărbune la Complexul Energetic Oltenia este în jur de 500 de lei, iar costul incluzând plata certificatelor de CO2, este de aproape 1000 de lei. Deci, penalitatea legată de poluarea mediului dublează costul de producție a energiei bazată pe cărbune.
Și atunci, prin solicitarea pe care am făcut-o Comisiei Europene, atât eu cât și premierul Recean, ne-am străduit să exceptăm pentru o perioadă de timp și având în vedere situația excepțională, plata acestor certificate de CO2, ceea ce ar fi permis Complexului Energetic Oltenia să încheie un contract la un preț bun și cu siguranță mai mic decât prețurile plătite acum pe piața liberă.
Din păcate, solicitarea a fost respinsă și argumentul invocat de comisarul european pentru Climă, Wopke Hoekstra, a fost unul destul de simplu și anume că s-ar crea un precedent și pentru alte state pe viitor să-și excepteze costurile legate de plata certificatelor pentru emisiile de CO2. Polonezii au făcut solicitări anterioare în acest sens, inclusiv în contextul crizei din Ucraina, și au fost toate respinse pe această bază.
Europa Liberă: Dar v-a spus Comisia Europeană că, în schimb, este gata să caute să dea mai multe ajutoare financiare guvernului de la Chișinău, pentru a-și permite să achiziționeze curent românesc la acest preț mai mare?
Sebastian Burduja: Exact. Comisarul pentru Climă, dar și comisarul pentru Energie, Dan Jørgensen, ne-au spus că se lucrează la un plan în acest sens. Practic, comisarul pentru Vecinătate, Marta Kos, se ocupă pentru a găsi resurse necesare pentru susținerea directă din perspectivă financiară a guvernului de la Chișinău, astfel încât povara costurilor mai mari pentru energia electrică, pentru gaze, să nu fie suportată de populație și să fie subvenționată, dacă vreți, din acești bani europeni.
Europa Liberă: Domnule ministru, s-a încheiat sezonul vacanțelor și în stânga, și în dreapta Prutului, iar consumul de curent electric atunci când oamenii revin la programul obișnuit, la muncă, este în creștere. Există capacitate în România în acest moment pentru a produce suficientă energie electrică și pentru nevoile României, și pentru cele ale Republicii Moldova?
Sebastian Burduja: Cu siguranță, există capacitate și, de fapt, aici este cheia. Important este să ai de unde să iei această energie electrică, de unde să iei gazele. Abia în plan secundar intervine costul. Dacă nu ai de unde să le iei, nu se aprinde becul și înghețăm în case.
România are și capacitate de producție, are și o capacitate importantă de interconexiune, deci și de import. Importurile sunt o opțiune și pentru noi, atunci când nu avem suficientă producție pentru a acoperi consumul. În zile fără vânt, în zile înnorate (când scade producția din energia eoliană și solară n.r.), în contextul unui an secetos în care producția hidroelectrică a fost mică și vrem să păstrăm cât mai mult rezerva din lacurile de acumulare, ca o marjă de prudență, atunci apelăm la importuri și aceste importuri sunt în general scumpe, pentru că toată regiunea aleargă cam în același timp după energie electrică.
Dar, încă o dată vă spun, din perspectiva producției avem capacități. Din perspectiva interconexiunilor și posibilelor importuri, de asemenea, există o capacitate de peste 3000 MW la care putem să apelăm și să facem acest export mai departe către Republica Moldova.
Europa Liberă: Există, pe de altă parte, un fel de deficit de capacitate de transport, linii electrice insuficiente peste Prut, iar o mare parte din electricitatea românească ajunge acum la consumatorii din Republica Moldova pe căi ocolitoare. În afară de o line nouă de înaltă tensiune pe care o construiește guvernul moldovean, de la Vulcănești spre Chişinău, ați făcut o „prioritate zero” din proiectul unei linii de înaltă tensiune, de 400 kV, Suceava-Bălți. Aceasta implică și lucrări pe teritoriul României. Când vor începe aceste lucrări în România, care este calendarul lor și când va fi dată în folosință această linie?
Sebastian Burduja: În mod normal, anul acesta ar trebui ca lucrările să înceapă și la această linie. Într-adevăr, este importantă pentru că asigură o conexiune mult mai directă către Chișinău, printr-o regiune mult mai sigură decât actuala linie care se interconectează pe la Isaccea din România (traversând o distanță scurtă și prin Ucraina n.r.). Mai important este când se termină aceste lucrări și termenul asumat de Transelectrica, operatorul de transport, este începutul anului 2027. Pentru Transelectrica, dar și pentru minister, este un proiect de prioritate zero.
Mai mult decât atât, vă semnalez că mai există trei linii de 110 kV care se interconectează, trec Prutul, și pe care noi le-am operaționalizat pentru a susține necesarul de export dinspre România către Republica Moldova.
Aceste linii, ca urmare a lucrărilor pe partea românească la linia de 400 kV Smărdan-Gutinaș vor permite creșterea capacității de export cu încă 100 de megavați pe aceste linii de 110 kilovolți, ceea ce înseamnă că până la finalul acestui an, când linia Smărdan-Gutinaș ar trebui să fie pusă în funcțiune, România va putea exporta cu 100 de megavați mai multă energie activă, instantanee peste Prut, către Republica Moldova.
Europa Liberă: Ați spus, domnule ministru, că Republica Moldova cumpără acum curent electric în bandă de la centrala nucleară de la Cernavodă. S-a discutat despre o participare moldoveană la extinderea acestei centrale. La ce etapă se află aceste proiecte de extindere și discuțiile cu partea moldoveană?
Sebastian Burduja: Noi ne manifestăm toată deschiderea pentru un asemenea proiect. Sigur că proiectul reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă este o investiție majoră. Noi am semnat la Baku, în luna noiembrie, un proiect pentru studii tehnice și management de proiect în valoare de 3,2 miliarde euro, iar în total ne așteptăm ca reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă să coste peste 10 miliarde de euro, așa cum arată prețurile acum, așa cum arată dobânzile acum.
În funcție de capacitatea financiară cu care guvernul de la Chișinău ar putea să vină ca partener în proiect, ar putea să primească acțiuni în compania de proiect, Energo Nuclear și, după finalizarea lui - noi estimăm 2031-2032 - să aibă un cuvânt în plus de spus atunci când vine vorba de ce se întâmplă cu energia produsă acolo. Iar noi ne-am dorit ca și până acum să susținem cât mai mult frații noștri de peste Prut cu necesarul de energie electrică, dar și de gaze naturale.
Europa Liberă: Republica Moldova a înlocuit achizițiile de curent de la centrala termoelectrică de la Cucurgan cu importuri din România încă pe 16 decembrie. Atunci, centrala a fost nevoită să reducă producția pentru că, lovituri rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei au împiedicat-o să mai trimită excesul de curent produs în timpul nopții către uzina metalurgică de la Râbnița. Iar de la 1 ianuarie, centrala nu mai produce deloc energie electrică pe gaz – Rusia a oprit livrările de gaze în regiunea transnistreană când nu a mai putut livra prin Ucraina – centrala trecând la cărbune pentru a genera un strict necesar de curent în stânga Nistrului. Cât de realistă este posibilitatea ca Rusia să reia livrările de gaze în regiunea transnistreană când aceasta își va epuiza toarte rezervele, pe o rută ocolitoare, prin Turcia, Bulgaria și România, cu ajutorul conductei transbalcanice folosită în revers?
Sebastian Burduja: Din punct de vedere tehnic, al infrastructurii, este o variantă posibilă. Această rută transbalcanică în sistem reverse-flow a fost testată, din ceea ce știu, chiar recent. Ea funcționează, are suficientă capacitate de interconectare, de asigurare a volumului de gaz necesar pentru Cuciurgan și, în fine, pentru Transnistria. Deci, este posibil în măsura în care va exista un acord politic pentru aceasta, un acord pe care, înțeleg că guvernul de la Chișinău l-a propus sau, oricum, a propus soluții alternative de asigurare a necesarului de energie electrică și probabil și de gaze pentru Transnistria.
Vom vedea, dar din perspectiva României noi ne dorim o situație stabilă și, cu siguranță, ne vom coordona strâns cu guvernul de la Chisinau, cu prim-ministrul Recean, cu doamna președintă Maia Sandu, astfel încât cea mai bună soluție să fie adoptată.
Europa Liberă: Dar ați saluta reluarea producerii de curent electric pe gaz rusesc la Cuciurgan și revenirea la un model care a funcționat multă vreme și prin care MGRES și autoritățile secesioniste transnistrene primeau gaze rusești, nu plăteau pentru ele, produceau curent electric și îl vindeau malului drept al Nistrului la prețuri sub nivelul pieței? Cunoașteți schema. O revenirea la ea vi se pare posibilă și este salutabilă din punctul de vedere al României?
Sebastian Burduja: Noi nu ne dorim niciun fel de gaz rusesc. România este în situația fericită în care nu depinde în nicio formă de gazul rusesc. Avem din producție proprie suficient gaz pentru a ne acoperi consumul și, la fiecare reuniune de miniștri ai energiei la nivelul Uniunii Europene, am cerut, imperativ, statelor care își mențin dependența față de gazul rusesc să înceteze această stare de fapt în contextul agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei.
Deci, același principiu l-aș aplica și în această discuție. Nu cred că gazul rusesc este singura variantă pentru Transnistria și pentru centrala de la Cuciurgan. Există gaz din Azerbaidjan, există alt gaz care poate să vină din terminalele din Grecia. Sigur că nu este gratis, așa cum chipurile a fost gazul rusesc. Dar vedeți, tot ce e gratis de fapt e foarte scump și această dependență față de gazul rusesc include de fapt o notă de plată ascunsă. Nu și-o poate permite niciun stat care dorește să fie independent și să-și aibă de fapt soarta în propriile mâini.
Europa Liberă: Ați avut o relație caldă cu fostul ministru al Energiei de la Chișinău, Victor Parlicov. V-am văzut cântând împreună la chitară în timpul unei vizite a sa la București, anul trecut. Acum domnul Parlicov nu mai este ministru, a fost demis pe motiv că nu ar fi pregătit cum trebuie Republica Moldova inclusiv de această criză. Cine este principalul partener de dialog pe care îl aveți acum la Chișinău, cu cine discutați și cât de strâns este dialogul?
Sebastian Burduja: Categoric este unul extrem de strâns și foarte pozitiv. Interlocutorul meu este direct domnul prim-ministru Recean. Ne auzim, dacă nu zilnic, atunci o dată la câteva zile pe posibile soluții, pe ceea ce poate face România, pe ceea ce poate face Uniunea Europeană. Deci am o relație foarte bună cu el și e normal să fie așa. De asemenea - cu domnul secretar de stat din ministerul Energiei, Constantin Borosan, practic cu echipa tehnică, această echipă care continuă munca.
Păstrezi în același timp propriul meu respect și propria mea afecțiune pentru domnul ministru Parlicov, cu care, într-adevăr, am avut și o relație profesională bună, și o relație personală bună. Nu am ce să-i reproșez.
Europa Liberă: Domnule ministru, ce mesaj personal ați transmite celor din Republica Moldova, având în vedere legăturile speciale pe care le aveți acolo?
Sebastian Burduja: Am mulți prieteni peste Prut. Familia Burduja a fost ruptă de istorie în două. Am rude mai îndepărtate peste Prut și tuturor le spun să aibă încredere. Să aibă încredere în guvernul de la Chișinău, dar și în disponibilitatea României de a fi întotdeauna aproape. Sunt frații noștri, am mai spus-o, consider că avem o datorie morală să fim alături de ei prin tot ceea ce putem.
Și mai am un mesaj. În vremurile pe care le trăim, cred că principala amenințare la adresa securității naționale și a securității cetățenilor noștri este dezinformarea. Noi ne-am fript cu asta în România, în contextul alegerilor prezidențiale. A văzut o lume întreagă ce s-a întâmplat. Sunt convins că lucrurile s-au văzut și s-au înțeles și mai bine la Chisinau, pentru că v-ați luptat și vă luptați cu aceiași adversari. De aceea, este important să distingeți adevărul de manipulare și să ne asigurăm împreună că avem un drum comun european.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te