„Vom continua să dezvoltăm parteneriate cu țările europene și să modernizăm Armata Națională, așa încât într-o zi să fim un stat care asigură pe deplin securitatea cetățenilor săi. Neutralitatea autentică înseamnă să ne putem apăra în fața bombelor unui stat agresor care ajung pe teritoriul nostru”, a spus președinta Maia Sandu pe 13 februarie.
Participarea șefei statului la această conferință, unde a mai fost în 2022, a fost anunțată în ultimul moment de Președinție.
Inițial, la München a fost trimisă o delegație condusă de viceprim-ministrul, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, alături de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.
Tot în săptămâna aceasta, speakerul Igor Grosu (PAS) a spus la o emisiune de la Jurnal TV din 12 februarie, că ucrainenii știu importanța unei „Moldove stabile pro-europene”, declarație interpretată de unii ca un fel de delegare către Kiev a dreptului de a apăra și interesele Chișinăului la eventuale discuții mai serioase de securitate, în capitala Bavariei.
„Ne uităm și noi foarte atent la evoluția discuțiilor, ne dorim o pace justă pentru prietenii noștri ucraineni, oprirea ostilităților și reconstrucția Ucrainei”, a spus Grosu.
Maia Sandu nu este printre vorbitori
Președinția de la Chișinău spune că în capitala bavareză, Maia Sandu va avea întrevederi cu oficiali de rang înalt pentru a discuta despre „securitatea regională” și „eforturile de restabilire a păcii” pe continentul european.
„Președinta Maia Sandu va sublinia angajamentul Republicii Moldova de a contribui la stabilitatea și cooperarea regională, consolidând parteneriatele strategice ale țării noastre”, a spus administrația prezidențială.
La ediția anterioară, șefa statului a luat cuvântul în cadrul panelurilor legate de combaterea corupției și securitatea internațională. Nu este clar dacă va face acest lucru și de această dată, or pe agenda conferinței numele ei nu apare la categoria vorbitorilor.
Șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a anunțat vineri deja că s-a văzut la München cu secretara general-adjunctă a NATO, Radmila Sekerinska, cu care a discutat „prioritățile cooperării dintre R. Moldova și Alianța Nord-Atlantică”.
Dodon speră că „ambasadorii păcii” vor fi mai vizibili
Într-o postare pe rețelele de socializare liderul socialiștilor, fostul șef de stat, Igor Dodon, a scris că în opinia sa, la ediția din 2025 a Conferinței de la München există „șanse pentru pace în regiune” și pentru o relaxare geopolitică în lume”.
Nevoia de a se ajunge cât mai curând la pace, înainte să fie preluată de noua administrație a SUA, a fost sloganul Moscovei și al sateliților ei din țări central-europene ca Ungaria și Slovacia, fiind criticată mereu de Kiev pentru că ar fi cuprins, implicit, apelul ca ucrainenii să-și pună în cui speranța că-și vor mai reîntregi țara în viitorul apropiat.
Ulterior, în ediția de vineri a emisiunii sale, Dodon a acuzat actuala guvernare de la Chișinău că a pus Moldova „parte a agendei militare din această regiune” și a cerut anularea sancțiunilor împotriva Rusiei și începerea unui „dialog cu toți”, care în opinia sa va permite „reducerea prețurilor și tarifelor”.
„Lumea deja s-a schimbat și schimbările vor continua să accelereze, în favoarea celor care se gândesc la interesele naționale”, a spus Dodon, care copiază mult în ultima vreme limbajul „suveraniștilor” est-europeni de tipul premierului maghiar Viktor Orban sau al celui slovac, Robert Fico.
Se va decide ceva important la München?
Aceasta este întrebarea de o mie de puncte.
Ea vine după ce noua administrație americană, a lui Donald Trump, a semnalat că ar putea discuta bilateral, doar cu Rusia, rezolvarea conflictului din Ucraina.
După ce Trump a confirmat că deja a vorbit cu omologul său rus, Vladimir Putin, la telefon, europenii, inclusiv ucrainenii, au avertizat că nu se poate rezolva nimic în Ucraina fără Kiev și UE.
Emisarii lui Trump la München au asigurat vineri că „sigur că va fi un loc la masă” pentru Ucraina, dar n-au reușit să înlăture cu totul temerile de o repetare a momentului München 1938, când britanicii și francezii i-au cedat teritorii cehoslovace lui Hitler fără ca Praga să fie măcar consultată.
Conferința de la München este considerată cea mai importantă reuniune de securitate de la nivel mondial, unde sunt așteptați circa 60 de șefi de state și guverne, alături de peste 100 de miniștri, în special ai Apărării și Afacerilor Externe.
Indiferent dacă la München se vor decide lucruri concrete privind Ucraina sau nu, discuțiile vor arăta dacă SUA și Europa mai sunt aliați de nădejde sau „parteneri de nevoie”. Potrivit unui nou sondaj de opinie, majoritatea europenilor par să încline spre a doua variantă, după ultimele alegeri prezidențiale americane.
Timp de decenii, scrie Deutsche Welle, Conferința a fost locul de exprimare a unei cooperări strânse între Europa și SUA, dar venirea la putere a administrației Trump, cu deviza „America First” a relevat o schimbare de atitudine.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
