Pe 12 februarie, în doar câteva ore, președintele american Donald Trump a făcut primii pași publici importanți pentru a-și respecta promisiunea de a pune capăt războiului din Ucraina. El a discutat la telefon cu președintele rus, Vladimir Putin, și cu cel ucrainean, Volodimir Zelenski.
Discuțiile au avut loc cu câteva zile înainte de o conferință internațională importantă din Germania – Conferința de Securitate de la München.
Până în prezent, se pare că Putin a obținut ceea ce și-a dorit, în timp ce Zelenski nu. Și nici Europa.
Pentru Putin, apelul a îndeplinit una dintre cele mai mari dorințe ale sale: discuții directe cu liderul Statelor Unite. Cu atât mai mult în contextul războiului din Ucraina, unde sprijinul militar și financiar al SUA pentru Kiev este crucial pentru ca Ucraina să se apere împotriva invaziei ruse la scară largă, care va împlini trei ani pe 24 februarie.
În plus, Trump a declarat că el și Putin au convenit că echipele lor vor „începe imediat negocierile” privind încheierea războiului.
Putin a sugerat în mod repetat că Rusia și Statele Unite ar trebui să fie principalii interlocutori în această chestiune și a încercat să îl discrediteze pe Zelenski, susținând în mod fals că este nelegitim.
Trump a subliniat că l-a sunat pe Zelenski la scurt timp după o conversație „extrem de productivă” cu Putin, dar nu a spus dacă Ucraina va fi un participant egal în negocierile cu Rusia.
Acest lucru va agrava îngrijorările existente la Kiev cu privire la faptul că ar putea fi marginalizată într-un efort de a pune capăt războiului de pe propriul teritoriu și presată să accepte o pace dezechilibrată sau un acord de încetare a focului care favorizează Moscova și lasă Ucraina vulnerabilă la o nouă agresiune rusă.
Aceste îngrijorări nu au fost spulberate nici de o remarcă făcută de Trump mai târziu în cursul zilei: „Cred că trebuie să facă pace. Oamenii lor sunt pe moarte.”
Care ar putea fi următorii pași?
Ceea ce se va întâmpla în practică este neclar, dar cele două convorbiri sugerează o îndepărtare de abordarea administrației Biden, conform căreia nu pot exista decizii importante privind Ucraina fără Ucraina.
După discuția cu Trump, Zelenski a subliniat ideea unei acțiuni comune, exprimând „disponibilitatea noastră de a lucra împreună la nivel de echipă” și afirmând că Ucraina va „determina pașii noștri comuni cu America pentru a opri agresiunea rusă și a garanta o pace fiabilă și prelungită”.
„Nu se poate discuta nimic despre Ucraina fără Ucraina sau despre Europa fără Europa”, a declarat ministrul ucrainean de Externe, Andri Sibiha, pentru ziarul francez Le Monde, într-un interviu publicat pe 13 februarie.
Însă un avertisment din partea miniștrilor de externe ai unor membri-cheie ai UE și aliați NATO – inclusiv Germania, Franța, Polonia și Marea Britanie – a semnalat îngrijorări cu privire la negocierile bilaterale dintre Statele Unite și Rusia.
„Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri”, au afirmat aceștia într-o declarație.
„Următoarea sarcină este să ne asigurăm că nu există o pace impusă”, a adăugat cancelarul german Olaf Scholz, într-un interviu publicat de Politico pe 13 februarie.
„Doi tipi duri, Putin și Trump, tocmai au vorbit. Iar cei care ar trebui să fie îngrijorați sunt cei din UE”, a scris Alexandra Prokopenko, de la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin, pe X.
„O șansă de a negocia direct cu SUA îi convine perfect lui Putin. Din perspectiva Kremlinului, coaliția occidentală ar eșua dacă cel mai mare jucător al său s-ar retrage”.
„Nu este o trădare”
Contururile eforturilor de a pune capăt războiului ar putea deveni mai clare la Conferința de Securitate de la München din 14-16 februarie, unde Zelenski și mulți înalți oficiali europeni sunt așteptați împreună cu vicepreședintele american, JD Vance, secretarul de stat, Marco Rubio, secretarul apărării, Pete Hegseth, și trimisul special al lui Trump pentru Ucraina și Rusia, Keith Kellogg.
În marja unei reuniuni a miniștrilor apărării din cadrul NATO la Bruxelles, Hegseth a declarat că planul lui Trump de a negocia cu Rusia „cu siguranță nu a fost o trădare” a Kievului și că o pace negociată „va necesita ca ambele părți să recunoască lucruri pe care nu doresc să le recunoască”.
Oficialii americani au declarat în repetate rânduri că ambele părți vor trebui să facă compromisuri și au folosit un limbaj dur în legătură cu Rusia în ultimele săptămâni, avertizând că Moscova s-ar putea confrunta cu sancțiuni suplimentare, presiuni asupra prețului petrolului și alte probleme dacă se opune demersului de pace.
Cu toate acestea, după apelurile din 12 februarie, nu a existat nicio indicație vizibilă că Rusia – care controlează aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean, în timp ce Kievul deține o parte comparativ minusculă din teritoriul rusesc – ar fi în prezent sub presiune pentru a face vreo concesie.
Ucraina, pe de altă parte, a auzit oficialii americani afirmând clar că va trebui să renunțe la unele dintre obiectivele sale principale, cel puțin pentru moment.
Într-o lovitură dată speranțelor Kievului de a-și recâștiga întregul teritoriu, Hegseth a declarat că este „nerealist” să se aștepte ca frontierele Ucrainei să revină la pozițiile lor de dinainte de 2014, când Rusia a cucerit Peninsula Crimeea și a încurajat războiul în Donbas.
Hegseth a mai spus că Washingtonul nu va desfășura trupe în Ucraina în cadrul niciunui acord de pace convenit; că aderarea la NATO nu este considerată de Casa Albă ca făcând parte din soluționarea conflictului; și că forțele americane nu vor face parte din nicio garanție de securitate în cadrul unui acord de pace.
La un summit din iulie anul trecut, când Joe Biden era președintele SUA, NATO a promis să „continue să sprijine [Ucraina] pe calea sa ireversibilă către integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv aderarea la NATO”.
Trump a declarat, însă, pe 12 februarie, că acordarea statutului de membru NATO Ucrainei nu ar fi „practică”.
„Răbdarea lui Putin a dat roade”
Niciuna dintre declarațiile SUA nu a fost deosebit de surprinzătoare, dar Ucraina dorește, totuși, să devină rapid membră NATO.
Kievul a declarat, de asemenea, că garanțiile puternice de securitate occidentale sunt o parte esențială a oricărei încetări a focului sau a oricărui acord de pace și a susținut implicarea SUA în cazul în care forțele occidentale sunt desfășurate pentru a proteja orice armistițiu.
„Răbdarea lui Putin a dat roade”, a scris Tatiana Stanovaia, fondatoarea firmei de analiză R.Politik, pe X.”
Până de curând, multe personalități de nivel înalt din cercurile diplomatice și de securitate ale Rusiei păreau frustrate de declarațiile și acțiunile inițiale ale lui Trump și ale echipei sale privind Ucraina.
„Planurile lui Trump păreau nu doar inacceptabile, ci de-a dreptul ostile... Cu toate acestea, Putin a ales răbdarea, lucrând în mod constant pentru a se împrieteni cu Trump - fiind conciliant, dând dovadă de flexibilitate și manifestând dorința de a face compromisuri. Acum, el și-a asigurat primul pas: lansarea unor negocieri substanțiale”.
Stanovaia a declarat că este „foarte sceptică cu privire la perspectivele acestor discuții”.
„Trump dorește o încetare a focului și un fel de aranjament care să lase deoparte problema Ucrainei pentru o vreme. Dar viziunea sa diferă încă radical de cea a lui Putin”, a scris ea. „Pentru Putin, o soluție reală înseamnă o Ucraină «prietenoasă» cu Rusia – lipsită de capacități militare, cu o constituție rescrisă și care garantează neapartenența la NATO.”
„Nu vă amăgiți, Putin este pe deplin pregătit pentru ca aceste discuții să eșueze”, a adăugat Stanovaia. „Din perspectiva Kremlinului, Occidentul nu poate face nimic pentru a inversa câștigurile teritoriale ale Rusiei și pentru a împiedica prăbușirea Ucrainei, pe termen lung.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
