După ce Donald Trump a anunțat sâmbătă tarife vamale de 25% asupra vecinilor din Mexic și Canada, precum și 10% pe produsele din China, el amenință un regim similar împotriva produselor din UE.
El spune că taxele asupra bunurilor europene „cu siguranță se vor întâmpla”.
„Nu pot spune că avem un program, dar va fi curând”, a punctat liderul de la Washington, care între timp a acceptat să amâne cu o lună impunerea tarifelor pentru vecinii SUA.
Subiectul i-a îngrijorat pe liderii europeni care aveau deja programată o întâlnire informală luni, la Bruxelles. Șefii de stat aveau pe agendă cheltuielile comune pentru apărare, dar și activități de teambuilding (sudarea colectivului) propuse de șeful Consiliului European, Antonio Costa, însă discuțiile au fost eclipsate de amenințările de peste ocean.
Astfel a devenit subiectul numărul 1 în rândul liderilor europeni un răspuns la potențialele taxe vamale americane.
Încă din timpul campaniei sale electorale, Trump a deplâns „deficitul comercial” cu continentul și a spus că vrea ca europenii să importe mai mult din SUA.
Comerțul bilateral între UE și SUA trece de 1.540 de miliarde de euro pe an și reprezintă aproape 30% din comerțul mondial cu bunuri și servicii. Există un ușor dezechilibru la comerțul de bunuri - UE nu cumpără la fel de multe bunuri de peste ocean cât cumpără americanii din Europa - UE cumpără însă mai multe servicii din SUA.
În topul produselor americane importate de europeni sunt petrolul, gazul natural și produsele medicale/farmaceutice, în timp ce americanii cumpără din Europa mai ales mașini, medicamente și produse medicale.
„Nu ne iau mașinile. Nu ne iau produsele agricole. Vând milioane și milioane de mașini în SUA. Nu, nu, nu, trebuie să plătească un preț mare”, a afirmat Trump în octombrie.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat că UE ar putea cumpăra mai mult gaz natural lichefiat din SUA, care e mai ieftin decât cel rusesc și ar ajuta astfel la desprinderea UE de energia rusească.
Reacția liderilor europeni la amenințările Washingtonului
Europenii promit că nu vor sta cu mâna-n sân. UE va „răspunde ferm oricărui partener comercial care impune taxe vamale asupra bunurilor europene în mod incorect sau arbitrar”, au transmis purtătorii de cuvânt ai Comisiei.
Întâiul diplomat al Uniunii Europene, Kaja Kallas, explică că „dacă SUA va începe un război comercial cu Europa, o să râdă chinezii. Suntem foarte conectați. Avem nevoie de America, iar America are nevoie de noi”. La fel, cancelarul german Olaf Scholz avertizează că orice tarife ar fi „dăunătoare pentru SUA și pentru UE”.
Unii lideri europeni au luat o atitudine dură, combativă, și promit măsuri echivalente. Președintele francez Emmanuel Macron spune că „Europa, o veritabilă putere, va trebui să se ridice și să reacționeze”. Prim-ministra de la Copenhaga, Mette Frederiksen, spune că „dacă SUA va impune tarife vamale asupra Europei, vom avea nevoie de un răspuns colectiv robust”. Similar, premierul luxemburghez Luc Frieden spune că „răspunsul la tarife e să răspundem cu aceleași acțiuni”.
Alți lideri europeni preferă calea mai împăciuitoare, a negocierilor. Premierul polonez Donald Tusk spune că UE „va face tot ce poate pentru a evita aceste războaie comerciale complet inutile și stupide”. Omologul său finlandez, Petteri Orpo, vrea să „începem negocierile” cu administrația Trump.
Irlandezii, dependenți de comerțul cu SUA inclusiv din pricina poziției lor geografice, vor și si ca „Europa să lucreze împreună și cu SUA pentru a evita o astfel de situație”.
Cheltuielile pe apărare
Comisia Europeană spune că UE trebuie să investească cel puțin 500 de miliarde de euro în următorul deceniu, pentru a întări capacitățile militare ale celor 27 de state membre după decenii de atrofie. Acesta a fost, de fapt, pretextul original al întâlnirii liderilor UE.
Această investiție masivă va fi coordonată cu NATO, de care țin majoritatea statelor UE, sub supravegherea secretarului general Mark Rutte, fostul premier olandez.
Însă echilibrul european deja fragil în NATO este amenințat de prezența SUA în alianță. Președintele american Donald Trump vrea ca statele membre NATO să-și crească cheltuielile pe apărare de la 2% din PIB, la 5% din PIB. Nicio țară UE nu se apropie acum de acest prag.
Rutte, care a participat luni la adunarea informală a liderilor europeni, a transmis la rândul său că țările NATO vor trebui să cheltuie „considerabil mai mult de 2%” pe apărare în viitor.
Franța conduce tabăra în favoarea cheltuielilor din fonduri publice pentru achiziții comune de arme și sisteme militare produse în Europa. Încep să vină de partea francezilor și grecii.
Alte țări, însă, ezită ori din pricina fondurilor publice, ori din pricina achizițiilor care ar da la o parte SUA și l-ar putea înfuria pe liderul de la Washington.
Împreună, liderii europeni au decis că se vor concentra pe apărarea anti-aeriană, că vor întări industria de apărare europeană pentru a acționa mai rapid, și că vor căuta surse de finanțare. Însă, fiindcă aceste cheltuieli de 500 de miliarde de euro nu au fost plănuite pentru exercițiul bugetar 2021-2027, statele UE vor lua în considerare mobilizarea fondurilor publice pentru achiziții militare doar începând din 2028.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
