În articolul apărut în publicații din Grecia, România, Lituania și Letonia, citat și de DPA, șefa diplomației germane avertizează că a „uita” de Balcani înseamnă a lăsa regiunea la cheremul Rusiei și Chinei.
„Zonele gri din punct de vedere politic și geografic în Balcani și în est sunt periculoase”, scrie Baerbock. „Nu ne putem permite asemenea zone, pentru că ele sunt o invitație adresată președintelui rus, Vladimir Putin, de a interveni”.
Cea mai mare membră UE, cu una din cele mai mari economii ale lumii, Germania a jucat mereu un rol important, dacă nu cel mai important, în procesele de extindere și de reformă din organizația la a cărei fondare a participat, după Al Doilea Război Mondial.
Germania este în prezent, cum se vede chiar în declarațiile Annalenei Baerbock, un suporter ferm al primirii R. Moldova și Ucrainei în UE. Țările din Vestul Balcanilor, cărora li s-a promis de decenii să fie primite, reprezintă însă o problemă poate chiar mai acută pentru Bruxelles, datorită problemelor lor specifice (menținerea diviziunilor etnice în Bosnia, politica pro-rusă a Serbiei) și unor resentimente legate de amânarea perpetuă a aderării.
Marele val din 2004
Articolul ministrei Baerbock apare cu două zile înaintea împlinirii a 20 de ani de când Uniunea Europeană a trecut la 1 mai 2004 prin cel mai mare val de extindere din istoria ei, primind opt foste țări comuniste (Cehia, Polonia, Ungaria, Slovacia, Letonia, Lituania, Estonia, Slovenia), precum și Malta și Ciprul.
România și Bulgaria, țări mai sărace la vremea aceea, și mai puțin pregătite, au fost nevoite să mai aștepte, până la 1 ianuarie 2007. Croația a fost primită singură în iulie 2013, iar în prezent bat la porțile UE alte țări din Balcani ca Albania, Bosnia sau Macedonia de Nord, dar și Ucraina și R. Moldova, care au trecut mai rapid decât colegele lor balcanice prin fazele inițiale ale aderării.
Potrivit DPA, la Bruxelles cea mai avansată în procesul de pregătire pentru aderare este considerată cea mai mică dintre candidate, anume Muntenegru.
Lumini și umbre
Aniversarea primei extinderi UE de după căderea comunismului este marcată de mulți politicieni europeni cu bucurie și mândrie, dar și cu constatarea unor regrese făcute în noii membri în anumite perioade, inclusiv în ultimii ani, în ce privește standardele democratice.
Luni, un institut de la Berlin a avertizat într-un studiu citat de Guardian că libertatea presei este în pericol în mai multe țări din UE, insistând mai ales asupra situației din state ca Slovacia, unde noul guvern al lui Robert Fico vrea să desființeze televiziunea publică, dar și Ungaria, unde „presa publică a fost subjugată total puterii politice”.
În articolul său de opinie de luni, șefa diplomației germane spune că generația extinderii din 2004 a avut nevoie de curaj pentru nu se lăsa „deraiată” de „curentele adverse și slogane populiste”.
„Generația noastră se confruntă acum cu sarcina definirii și consolidării proiectului european al păcii și libertăți, chiar dacă asta ne va costa o cantitate incredibilă de energie” – conchide Annalena Baerbock.
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonați-vă Aici.
