O ciornă a documentului obținută de Europa Liberă spune că Rusia este principala amenințare directă atât pentru țările UE, cât și pentru cele care doresc să adere.
„Pe lângă războiul brutal de agresiune împotriva Ucrainei, Rusia își intensifică și atacurile hibride, purtând un război al influenței împotriva Europei. Tacticile folosite pătrund adânc în structura societăților noastre, cu potențial de impact pe termen lung”, se arată în planul pe care Comisia Europeană urmează să-l facă public pe 12 noiembrie.
Executivul UE spune că Rusia „încearcă să submineze încrederea în sistemele democratice” prin răspândirea „unor narațiuni înșelătoare, uneori incluzând manipularea și falsificarea faptelor istorice”.
Nicio altă țară nu este menționată în cele 30 de pagini ale textului drept sursă a amenințării hibride, deși UE și-a exprimat anterior îngrijorarea față de tentativele Chinei de a influența politic continentul european.
Epoca Dezinformării
Dar combaterea dezinformării și a ingerințelor străine rămâne un subiect controversat, atât la Bruxelles, cât și în alte părți.
UE încă resimte șocul declarațiilor făcute de vicepreședintele american la Conferința de Securitate de la München din februarie, când JD Vance a susținut că adevărata amenințare pentru UE nu vine dinspre China sau Rusia, ci din interior, prin cenzură și suprimarea vocilor critice.
JD Vance a vorbit la puțin timp după ce Curtea Constituțională a României a anulat, în decembrie 2024, rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale, cu doar câteva zile înainte de al doilea tur.
Instanța românească a stabilit că Kremlinul a desfășurat o campanie online pentru promovarea candidatului naționalist, Călin Georgescu, care câștigase primul tur. Mulți critici ai acestei decizii au vorbit însă de ingerință politică și de încălcarea libertății de exprimare.
Comisia Europeană adoptă, așadar, o abordare precaută. Pe de o parte, fiindcă multe dintre aceste domenii intră în competența statelor membre. Dar pe de altă parte, din dorința de a evita tensiuni suplimentare cu marile platforme online, în special cele americane, precum Google, Microsoft și Meta, într-un context în care relațiile transatlantice sunt tot mai imprevizibile, marcate de dispute comerciale și îngrijorări privind retragerea trupelor americane din Europa.
Planul Comisiei Europene sugerează că UE trebuie să colaboreze cu aceste companii. Majoritatea, cu excepția notabilă a rețelei X, deținută de Elon Musk, au aderat deja la un Cod de Conduită al UE privind Dezinformarea. Aceasta presupune între altele că giganții tehnologici ca Facebook și TikTok trimit periodic Comisiei Europene rapoarte privind măsurile luate împotriva dezinformării.
Rolul Inteligenței Artificiale
Potrivit planului nou, Comisia Europeană ar trebui să ceară acestor companii să facă mai mult pentru a „demonetiza dezinformarea”, dar și pentru a îmbunătăți detectarea și etichetarea ca atare a conținutului generat sau manipulat cu ajutorul inteligenței artificiale.
„Scutul Democrației” se bazează pe trei direcții: îmbunătățirea capacității de reacție, sprijinirea instituțiilor democratice și a presei libere, precum și implicarea mai activă a cetățenilor.
Dar propunerea principală este înființarea unui Centru European pentru Reziliență Democratică. Acesta ar urma să devină un punct de legătură între rețelele și structurile existente care se ocupă cu prevenirea, detectarea, analiza și reacția la amenințările din spațiul informațional, să dezvolte metode și practici comune și să faciliteze schimbul de date și analize relevante.
UE a mai încercat ceva asemănător în 2019, cu Sistemul de Alertă Rapidă, care însă nu a funcționat la scară largă. A doua tentativă, cea de acum, va implica instituțiile UE, statele membre și chiar țări candidate precum R. Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest.
Comisia Europeană insistă însă în planul său că centrul nu este un „Minister al Adevărului”. Măsurile vor fi implementate gradual, participarea va fi voluntară, iar centrul va funcționa „cu respectarea competențelor UE și celor naționale”.
Monitorizarea alegerilor
Alte elemente ale planului includ lansarea, anul viitor, a unui portmoneu digital de identitate UE pentru cetățeni și rezidenți, crearea unei rețele europene de factchecking care va contribui la o bază comună de date, precum și formarea unei „rețele voluntare de influenceri” pentru a promova regulile UE și schimbul de bune practici.
Documentul amintește de alegerile parlamentare din septembrie, din R. Moldova, unde Rusia a încercat activ să influențeze rezultatul. Comisia propune o consolidare a misiunilor UE de monitorizare a alegerilor în afara blocului comunitar pentru a sprijini autoritățile naționale pe tot parcursul ciclului electoral.
Aplicată în R. Moldova, Bruxelles-ul ar putea să aplice măsura din nou la alegerile parlamentare din Armenia, care urmează să aibă loc anul viitor, fiind extrem de disputate.
Planul mai propune extinderea mandatului Observatorului European pentru Mass-Media Digitală, care analizează campaniile de dezinformare. Acesta ar trebuie să primească finanțare suplimentară pentru a lucra mai intens în perioada alegerilor în statele membre UE, dar și în țările partenere.
În fine, documentul menționează nevoia de sprijin financiar pentru presa independentă și jurnalismul din vecinătatea UE, inclusiv din Belarus și Rusia.
Nu sunt avansate sume concrete, însă multe dintre programele prevăzute de „Scutului Democrației” sunt incluse deja în propunerea Comisiei Europene pentru viitorul buget multianual al UE, care va începe în 2028.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
