„Rusia a lansat un atac masiv combinat asupra Kievului. Conform datelor preliminare, nouă persoane au fost ucise, 63 rănite”, se arată într-un mesaj pe Telegram al serviciului. Printre cei internați la spital se află și șase copii.
Atacul a avut loc la scurt timp după ce președintele american, Donald Trump, l-a criticat dur pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru că a refuzat să accepte ocuparea Crimeii de către Moscova ca parte a unui acord de pace.
Primarul Kievului, Vitali Kliciko, a spus că au fost bombardate cu rachete și drone cinci sectoare ale capitalei ucrainene. În estul Ucrainei, Harkovul a fost lovit de șapte rachete, a declarat în timpul nopții primarul celui de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei, Igor Terehov, care ulterior a avertizat că „un atac masiv cu drone asupra orașului este în desfășurare”.
Trump pune din nou presiune pe Zelenski, iar acesta rezistă
Cu doar câteva ore mai devreme, președintele american declarase că un acord de pace este „foarte aproape” și practic finalizat cu Moscova, dar l-a acuzat pe liderul ucrainean că este „mai greu de negociat” cu el.
„Cred că avem un acord cu Rusia. Trebuie doar să avem unul și cu Zelenski”, a declarat Trump presei, adăugând: „Am crezut că va fi mai ușor să discut cu Zelenski. Până acum s-a dovedit mai greu”.
Ceva mai devreme, pe 23 aprilie, vicepreședintele american, JD Vance, prezentase viziunea SUA asupra unui acord de pace, în care Rusia ar păstra teritoriile ucrainene pe care le ocupă deja, inclusiv Crimeea.
Zelenski a respins acest plan, afirmând că încalcă constituția Ucrainei.
Această poziție a declanșat o reacție vehementă din partea lui Trump, care l-a acuzat pe Zelenski că „inflamează” situația și adoptă o atitudine „foarte dăunătoare pentru negocierile de pace cu Rusia”.
„Zelenski poate alege pacea sau poate continua lupta încă trei ani, până va pierde întreaga țară”, a scrisTrump pe rețeaua sa de socializare online, Truth Social.
El a mai afirmat că Crimeea, unde Ucraina acceptase să găzduiască o bază militară rusă, „a fost pierdută în urmă cu ani de zile” și „nu mai este nici măcar un subiect de discuție”.
Zelenski a răspuns acestor presiuni printr-o postare pe rețeaua X, postând „Declarația privind Crimeea” din 2018 a fostului secretar de stat american din timpul primului mandat al lui Trump, Mike Pompeo, în care Washingtonul spunea că „respinge tentativa Rusiei de anexare a Crimeii”.
Planul de pace propus de SUA, dezvăluit de JD Vance
Presiunea intensă a SUA asupra Ucrainei pentru a accepta un acord vine în contextul în care Trump s-a lăudat frecvent în campanie că va rezolva conflictul în 24 de ore, reamintește AFP.
Până acum, președintele american nu a exercitat presiuni vizibile asupra Rusiei, dar a sugerat că ar putea ridica sancțiunile economice impuse Moscovei dacă luptele încetează.
Săptămâna trecută, la Paris, la o primă discuție pe tema păcii în Ucraina la care SUA a invitat și puterile europene, secretarul de stat american, Marco Rubio, a declarat că a prezentat un plan american pentru încheierea războiului, însă nu a oferit atunci detalii.
Cea mai clară sugestie publică despre ce ar conține planul a fost oferită de JD Vance joi, 24 aprilie, în timp ce se afla într-o vizită în India. El a spus că acordul propus de SUA ar „îngheța liniile teritoriale la un nivel apropiat de cel actual”. „Atât ucrainenii, cât și rușii vor trebui să renunțe la o parte din teritoriile pe care le controlează în prezent”, a spus Vance.
Înghețarea liniei frontului ar însemna pierderea de către Ucraina a unor zone extinse în favoarea Rusiei. Vance nu a precizat ce teritorii ar trebui să cedeze Rusia – care a anexat Crimeea în 2014.
„A venit timpul ca Moscova și Kievul să spună ‘da’ sau ca Statele Unite să se retragă din acest proces”, a adăugat Vance.
Îngrijorare în capitalele europene
Speculațiile tot mai mari privind o posibilă recunoaștere de către Washington a stăpânirii ruse asupra Crimeei au stârnit îngrijorare în capitalele europene.
Biroul președintelui francez Emmanuel Macron a declarat că „integritatea teritorială a Ucrainei și aspirațiile sale europene sunt condiții esențiale pentru europeni”.
Un purtător de cuvânt al premierului britanic Keir Starmer a declarat presei: „Doar Ucraina poate decide asupra viitorului său”.
Ceva mai devreme, Kaja Kalas, șefa politicii externe și de securitate europene, a spus că UE „nu va recunoaște niciodată ca rusească peninsula sechestrată de Moscova în 2014” și a îndemnat SUA să preseze mai mult Rusia pentru încetarea focului.
Pe acest fundal, o reuniune care urma să aibă loc la Londra pe 23 aprilie între șefii diplomațiilor americană, ucraineană, britanică, franceză și germană a fost anulată în ultimul moment. Dar au avut loc discuții la un nivel mai redus.
Între timp, trimisul prezidențial american, Steve Witkoff, urmează să viziteze Moscova săptămâna aceasta, iar Trump a anunțat că este posibil să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin imediat după o călătorie pe care o va face în Orientul Mijlociu, la mijlocul lunii mai.
Și Trump, și Zelenki vor fi de față sâmbătă la funeraliile Papei Francisc, la Roma, dar nu este limpede dacă vor discuta.
Noile dispute diplomatice și atacurile asupra Kievului au loc în urma unui scurt armistițiu de Paște, în urma căruia Rusia a reluat bombardarea orașelor ucrainene. Pe 23 aprilie, a ucis cel puțin 9 oameni și a rănit 30 în orașul Marganeț, din sud-estul Ucrainei, unde a fost lovit un autobuz.
În urma noilor atacuri, Zelenski a cerut o „încetare imediată, totală și necondiționată a focului”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
