Reprezentanții partidelor „Victorie”, „Renaștere”, „Șansă” și „Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei” au mers la CEC pe 14 iulie împreună cu un grup de susținători, care au scandat lozinci antiguvernamentale.
Doi dintre liderii acestor partide, Alexei Lungu și Alexandru Beșchieru, urmează să fie adăugați și ei de UE pe o listă a persoanelor și entităților sancționate pe motiv că sprijină ingerințe rusești în politica de la Chișinău.
Ambasadorii UE au aprobat pe 9 iulie extinderea listei de sancțiuni, dar decizia urmează a fi confirmată definitiv de miniștrii europeni de Externe pe 15 iulie. Pe lista văzută de Europa Liberă a mai fost adăugată Victoria Furtună și alți aliați ai lui Șor.
Oligarhul fugar a fost sancționat de UE, SUA și alte guverne occidentale încă în 2023 pentru tentative de a destabiliza R. Moldova în interesul Kremlinului.
Va fi blocul „Victorie” înregistrat la CEC?
CEC are la dispoziție cinci zile pentru a lua o decizie, dar puțini se așteaptă că blocul lui Șor va fi admis la alegerile din septembrie.
Analistul politic Igor Boțan crede cel mai probabil un scenariu în care CEC va refuza înregistrarea, iar reprezentanții blocului se vor plânge în justiție. „Totul depinde de modul în care justiția va soluționa acest litigiu”, a spus Europei Libere Boțan, directorul Asociației Pentru Democrație Participativă.
În 2024, de exemplu, CEC a refuzat să înregistreze „Victoria” ca participant la campania pentru alegerile prezidențiale și referendumul despre aderarea Republicii Moldova la UE, iar justiția a lăsat în vigoare decizia CEC.
Oligarhul fugar condamnat la 15 ani de închisoare pentru rolul său în marea fraudă bancară din 2014 se ascunde de câțiva ani în Rusia, unde s-au refugiat și alți aliați ai săi, inclusiv deputata Marina Tauber.
Unii din asociații care i-au mai rămas în R. Moldova - Lungu, Beșchieru, deputații Vasile Bolea și Reghina Apostolova etc. - au apărut în compania lui Șor chiar recent, pe 6 iulie, când blocul „Victorie” a organizat un congres, la Moscova.
Printre țelurile trasate la congres se numără aducerea Republicii Moldova într-o „uniune cu Federația Rusă”. Cap de listă la alegerile parlamentare a fost desemnată bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. Dar aceasta se află în arest la domiciliu la Chișinău, fiind judecată penal pentru finanțare ilegală a Partidului Șor și alte crime, așteptându-și sentința pe 5 august.
Ce instrumente poate folosi CEC pentru a refuza înregistrarea
Liderii blocului în spatele căruia se află Șor au mers la CEC împreună cu un grup de susținători, care au scandat lozinci antiguvernamentale. Oligarhul fugar a fost sancționat de UE, SUA și alte guverne occidentale încă în 2023 pentru tentative de a destabiliza R. Moldova în interesul Kremlinului.
Față de campania electorală precedentă, autoritățile au la dispoziție un instrument nou – un amendament legislativ adoptat în aprilie curent a introdus interdicții împotriva formațiunilor succesoare ale unui partid interzis, în cazul de față fostul Partid Șor.
Partidul Șor a fost declarat neconstituțional în 2023 de către Curtea Constituțională și a fost iradiat, după ce guvernul PAS l-a acuzat de încălcare a statului de drept și acțiuni contra suveranității R. Moldova.
Igor Boțan spune că există motive destule ca blocul „Victorie”, care a fost fondat la Moscova în aprilie 2024 în prezența lui Șor și a unor politicieni apropiați acestuia, să fie considerat succesor al partidului „Șor” și să i se refuze înregistrarea ca bloc electoral.
Amendamentul din aprilie la legea privind partidele politice interzice asocierea politică, crearea sau înregistrarea unui nou partid pentru „a continua sau a relua, în calitate de partid politic succesor, activitatea unui partid politic declarat neconstituțional”.
În discuția cu Europa Liberă, Boțan spune însă că Ilan Șor și apropiații săi ar putea folosi și „alte partide adormite sau în regim de stand-by”, activându-le pentru a încerca să participe la alegeri „sub acoperire”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
