Una dintre marile dorințe ale Rusiei comunicate public, pe de altă parte, este relaxarea sancțiunilor occidentale.
Așa încât Moscova a spus că va respecta o înțelegere despre încetarea focului în Marea Neagră, anunțată de SUA pe 25 martie după convorbiri la Riad, doar dacă Occidentul va ridica unele sancțiuni pe care i le-a impus după ce a invadat Ucraina pe scară largă cu mai bine de trei ani în urmă.
Această cerere include ridicarea restricțiilor contra exportului de îngrășăminte și companiilor care asigurau aceste exporturi, precum și reconectarea mai multor bănci rusești la sistemul global de plăți SWIFT.
Câțiva lideri din UE au respins deja solicitarea Moscovei, în mod notabil, în timpul unei întruniri la Paris, pe 27 martie, unde s-au adunat oficiali de rang înalt din peste 30 de țări pentru a discuta despre garanții de securitate pentru Ucraina.
Vorbind în acea zi cu mai mulți diplomați europeni, aceștia mi-au atras atenția că declarația Casei Albe despre discuțiile de la Riad nu spunea nimic despre vreo relaxare de sancțiuni.
După cum s-a exprimat un ambasador al UE: „Nu s-a încheiat nicio înțelegere pe această temă în Arabia Saudită, deci nu avem nici noi nimic de decis”.
Relațiile comerciale UE-Rusia
Europenii nu au fost, desigur, prezenți la discuțiile din Riad privind încetarea focului în Ucraina, însă ei au un cuvânt greu de spus când vine vorba de sancțiunile impuse Rusiei.
De exemplu, SWIFT este o companie belgiană, iar UE a deconectat de la SWIFT până acum 23 de bănci rusești, inclusiv unele importante precum Sberbank și Bank Otkrîtie.
Oficialii europeni sunt conștienți și de faptul că relațiile comerciale ale Rusiei cu Europa sunt mult mai adânci decât cele cu Statele Unite.
Chiar și înainte de invazia din 2022, exporturile americane către Rusia reprezentau mai puțin de 0,5% din totalul exporturilor americane la nivel global. În cazul UE, această cifră era de 6%, echivalentul a 250 de miliarde de euro.
Sancțiunile europene au lovit Rusia chiar mai puternic. Potrivit comisarului european pentru sancțiuni, David O'Sullivan, aceste măsuri au privat Rusia de venituri de alte sute de miliarde de euro.
Iau în considerare europenii măcar o relaxare parțială a sancțiunilor impuse Rusiei? Răspunsul pe care îl aud constant este fie „nu”, fie „vom respinge acest lucru”.
Oficialii cu care discut invocă atacurile continue cu drone și rachete ale Rusiei asupra Ucrainei, precum și concluziile unei reuniuni recente a UE, care au semnalat mai degrabă o posibilă înăsprire a sancțiunilor, nu invers.
După cum se menționează în concluziile principale ale reuniunii Consiliului European din 20 martie privind Ucraina: „UE rămâne pregătită să intensifice presiunea asupra Rusiei, inclusiv prin sancțiuni noi și prin aplicarea mai severă a măsurilor existente”.
Comisia Europeană nu a invitat încă statele membre ale UE la așa-numitele „confesionale de sancțiuni” pentru a discuta un nou pachet de sancțiuni, care ar fi al 17-lea în trei ani, dar analizează cum să închidă portițele prin care sancțiunile în vigoare sunt ocolite.
Ridicarea sancțiunilor de către UE cere unanimitate
Concluziile reuniunii Consiliului European din 20 martie au fost aprobate de 26 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Ce țară nu s-a aliniat? Ungaria, care exprimă de mult o poziție critică față de sancțiunile impuse de UE. De ce este important acest exemplu? Pentru că ridicarea sancțiunilor de către UE cere unanimitate, iar unanimitatea nu există în prezent.
După cum am spus mai sus, multe state membre cer mai degrabă creșterea sancțiunilor, nu reducerea lor. Dar există o complicație: la fiecare șase luni, în ianuarie și în iulie, întregul pachet de sancțiuni trebuie reînnoit, iar pentru asta este nevoie tot de o aprobare unanimă.
Aici intervine Ungaria - și potențial alte state - care ar putea încerca să reducă treptat sancțiunile. În ianuarie, Budapesta a amenințat că va bloca complet prelungirea sancțiunilor și a dat undă verde pentru prelungirea lor abia după ce a primit garanții scrise că va putea primi mai departe petrol rusesc.
Diplomații europeni cu care am vorbit își exprimă deja temeri cu privire la cum va putea fi extins pachetul de sancțiuni în iulie și ce concesii vor trebui făcute.
Pregătirile de summitul UE de la sfârșit de iunie pot fi dominate de această chestiune, Ungaria dorind să primească mai multe din fondurile europene care i-au fost înghețate, în timp ce alte state membre - începerea negocierilor de aderare cu Ucraina, un demers blocat până acum de Budapesta.
Reconectarea unor bănci rusești la SWIFT și acceptarea din nou a importurilor de îngrășăminte rusești în blocul comunitar sunt, evident, concesii „ușoare” în acest context. Dar totul va depinde, desigur, de cum va arăta situația pe teren în Ucraina, în acel moment.
Un lucru este clar: în ciuda respingerii imediate a ideii de către unii europeni, Moscova a plantat o sămânță. Un diplomat european mi-a spus că rușii folosesc o tactică de tip „salami” prin care, încă din faza discuțiilor despre încetarea focului, vin cu cereri cu bătaie lungă care, de fapt, ar trebui discutate în cadrul unui acord de pace cuprinzător.
„De data asta, noi ar trebui să fim cei care gândesc tranzacțional și să nu cedăm acest instrument puternic al sancțiunilor decât contra unui preț bun”, a spus diplomatul.
Și care ar putea fi acest preț? Într-un fel, oficialii europeni se vor uita spre Kiev pentru un răspuns. Dar, potrivit celor cu care am vorbit, contururile unei astfel de înțelegeri ar putea include o ușoară relaxare a sancțiunilor în schimbul înghețării liniilor frontului, fără recunoașterea teritoriilor ocupate ca fiind rusești și cu menținerea livrărilor militare occidentale către Ucraina, plus opțiunea de re-impunere rapidă a sancțiunilor în caz de încălcare a înțelegerii.
Întrebarea cheie este dacă Bruxelles-ul și Kievul pot convinge Moscova să accepte o astfel de înțelegere și ce va crede despre ea Washingtonul.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
