Navigația pe Marea Neagră
Nu este clar când sau cum vor începe să acționeze acordurile privind securitatea navigației în Marea Neagră, încheiate la convorbirile din capitala Arabiei Saudite. Dar ele reprezintă primele angajamente oficiale asumate de cele două părți beligerante de când președintele american, Donald Trump, s-a reinstalat la Casa Albă în ianuarie și face presiuni pentru un armistițiu, apropiindu-se de Rusia și cauzând îngrijorare la Kiev și capitalele europene.
Acordul american cu Rusia merge mai departe decât cel cu Ucraina, pentru că SUA se angajează să sprijine ridicarea sancțiunilor internaționale asupra exporturilor rusești de produse agricole și îngrășăminte, ceea ce reprezintă o solicitare veche a Moscovei.
La scurt timp după anunțurile SUA privind încheierea acordurilor, Kremlinul a declarat că cele privind Marea Neagră nu vor intra în vigoare decât dacă vor fi restabilite legăturile dintre unele bănci rusești și sistemul financiar internațional.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a afirmat că, din punctul său de vedere, acordurile de încetare a focului nu presupun ridicarea prealabilă a sancțiunilor pentru a intra în vigoare și ar trebui să se aplice imediat. El a calificat declarația Kremlinului drept o tentativă de „manipulare” pe marginea înțelegerilor.
„Ei încearcă deja să distorsioneze acordurile și, de fapt, să-i înșele atât pe intermediarii noștri, cât și întreaga lume”, a spus Zelenski marți, în obișnuitul său discurs din fiecare seară.
Infrastructura energetică
La Riad, au continuat discuțiile despre un „armistițiu energetic”.
Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, care a condus delegația ucraineană, a informat că a fost convenită „implementarea acordurilor dintre președinți privind interzicerea totală a atacurilor asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și Rusiei”.
Asemenea înțelegeri au fost obținute de Donald Trump în convorbiri telefonice separate cu omologul său rus, Vladimir Putin, și cu președintele Zelenski, pe 18 martie.
Kremlinul a declarat după întâlnirile de la Riad că a convenit cu partea americană asupra opririi pe 30 de zile a atacurilor asupra infrastructurii energetice din ambele țări, Rusia și Ucraina, încă începând cu 18 martie, data la care Putin a discutat prima dată acest subiect cu Trump, și că este deschis prelungirii acordului.
Rusia a bombardat rețeaua electrică a Ucrainei cu rachete și drone încă de la începutul invaziei din februarie 2022, iar Kievul a răspuns mai târziu, lansând atacuri cu drone adânc în teritoriul rusesc pentru a distruge mai ales rafinării, depozite de petrol și obiective din sectorul gazelor din Rusia.
Asemenea lovituri reciproce asupra infrastructurii energetice au devenit o componentă majoră a războiului.
Neîncredere totală între ucraineni și ruși
Atât ucrainenii, cât și rușii au spus că nu au încredere unii în ceilalți și că Washingtonul este cel care va veghea la punerea acordurilor în aplicare.
„Avem nevoie de garanții clare”, a declarat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, într-un interviu acordat postului rus „Pervîi Kanal”, adăugând: „Și, având în vedere experiența tristă a acordurilor doar cu Kievul, aceste garanții nu pot veni decât ca urmare a unui ordin din partea Washingtonului către Zelenski și echipa sa să facă așa și nu altfel ”.
În discursul său de marți seara, Zelenski a spus că, dacă Rusia va încălca acordurile, el îi va cere lui Trump să impună noi sancțiuni împotriva Moscovei și să furnizeze mai multe arme Ucrainei. „Nu avem încredere în ruși, dar vom acționa constructiv”, a declarat președintele ucrainean.
În orele care au urmat anunțurilor americane despre înțelegerile de la Riad, atât Rusia cât și Ucraina s-au acuzat reciproc de lansarea unor atacuri cu drone, însă nu este limpede dacă au existat lovituri asupra unor ținte din Marea Neagră sau asupra infrastructurii energetice.
Între timp, Donald Trump a recunoscut, într-un interviu pentru televiziunea Newsmax, că Rusia ar putea încerca să amâne încheierea războiului.
„Cred că Rusia vrea să se ajungă la un final, dar e posibil să tragă de timp. Am făcut și eu asta de-a lungul anilor,” a spus Trump.
Istoria coridorului pentru cereale pe Marea Neagră
În iulie 2022, Ucraina și Rusia au semnat separat cu ONU și Turcia un acord privind un coridor pentru cereale în Marea Neagră.
După o pauză de câteva luni cauzată de acțiunile Rusiei, care a incendiat cerealele din porturile ucrainene și a bombardat infrastructura portuară, exportul de cereale din Ucraina a fost atunci reluat.
La intrarea în strâmtoarea Bosfor dinspre Marea Neagră, în apele teritoriale ale Turciei, era efectuat controlul navelor, în principal pentru a verifica dacă nu transportă arme și muniții.
Deși acordul cunoscut ca „Inițiativa pentru cereale din Marea Neagră” fusese semnat pentru trei ani și urma să fie valabil până în iulie 2025, Rusia l-a părăsit la un an de la semnare, în vara lui 2023.
Exact atunci, Ucraina începuse să lovească intens flota rusă. Nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră, crucișătorul „Moskva”, fusese scufundat încă în aprilie 2022, iar prin loviturile întețite în 2023 Ucraina a distrus până la o treime din toate navele și ambarcațiunile rusești în Marea Neagră și a avariat cu rachete sediul flotei ruse de la Sevastopol.
Rusia a atacat pe mare încă de la începutul invaziei, lovind sistematic infrastructura portuară a Ucrainei, inclusiv portul de la Odesa, dar și porturi ucrainene la Dunăre și silozuri ucrainene de cereale.
În ciuda acestor lovituri, Ucraina a reușit să-și restabilească o rută maritimă de export, de-a lungul țărmului vestic al Mării Negre, trecând uneori prin apele teritoriale ale României și Bulgariei, dar și ale Turciei, toate țări NATO.
Prin acest coridor maritim ieșind din Marea Neagră prin Bosfor, Ucraina a putut exporta în mai bine de un an și jumătate peste 100 de milioane de tone de mărfuri, în peste 4200 de curse navale. De asemenea, câteva mii de curse au fost efectuate pe brațele superioare ale Dunării, spre inima Uniunii Europene.
Ce așteaptă Ucraina de la acordurile privind Marea Neagră
„Pentru noi, un armistițiu pe mare înseamnă încetarea atacurilor asupra infrastructurii portuare ucrainene”, a spus într-un interviu acordat serviciului ucrainean al Europei Libere, Dmitro Pletenciuk, purtător de cuvânt al Forțelor Navale ale Ucrainei.
„Coridorul nostru pentru cereale funcționează (...), iar în prezent asigurăm această activitate în mod independent”, a spus Pletenciuk.
Acțiunile Ucrainei în Marea Neagră au forțat Rusia să-și redisloce o mare parte din flotă din porturile din Crimeea în portul Novorossiisk și, în general, să stea în partea estică a Mării Negre, departe de dronele maritime și rachetele ucrainene.
„Am alungat flota rusă acolo, la Novorossiisk, pentru că nu pot face nimic împotriva navelor și dronelor noastre, care îi atacă și îi dau la fund pe ruși”, a spus serviciului ucrainean al Europei Libere analistul militar ucrainean, Oleksii Hetman.
Ministrul ucrainean al apărării Umerov a declarat după discuțiile de la Riad că flota rusă trebuie să rămână în partea estică a Mării Negre și să nu revină în Crimeea. În caz contrar, a spus el, Ucraina „își rezervă dreptul la autoapărare”.
Ce vrea în Marea Neagră Rusia
Ministrul rus de Externe Lavrov a mai spus pe 25 martie că secretarul general al ONU, António Guterres, se află „în contact permanent” cu Moscova în ceea ce privește facilitarea exportului de cereale și îngrășăminte rusești, „încercând să ajute.”
Rusia este și ea un mare exportator de cereale și are interesul ca acestea să ajungă pe piețele internaționale prin Marea Neagră.
Exporturile rusești de cereale nu sunt supuse direct sancțiunilor, dar alte sancțiuni împotriva Rusiei îi creează obstacole în ceea ce privește plățile și logistica, în vreme ce taxele de asigurare a navelor și mărfurilor sunt foarte mari, făcând ca exporturile rusești să fie foarte scumpe.
Totodată, Rusia este un producător important de îngrășăminte minerale în regiune.
Așa încât dorește restabilirea condițiilor pentru export, inclusiv reconectarea cel puțin a băncii sale „Rosselhozbank” la sistemul internațional de plăți SWIFT. Acesta dar și alți pași în ceea ce privește ridicarea sancțiunilor occidentale ar putea avea nevoie și de un acord din partea țărilor UE.
Cum au loc discuțiile
Acordurile de la Riad au fost încheiate în urma unor convorbiri paralele desfășurate de Statele Unite cu Ucraina și Rusia.
Ele au început pe 23 martie între negociatorii americani în frunte cu emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, și cei ucraineni conduși de ministrul Apărării Umerov.
Aceste convorbiri au durat aproximativ cinci ore, fiind urmate de 12 ore de discuții purtate pe 24 martie de negociatorii americani cu cei ruși, în frunte cu fostul diplomat, Grigori Karasin, care conduce actualmente comitetul de politică externă al camerei superioare a parlamentului rus.
„Facem progrese semnificative”, le-a spus la un moment dat jurnaliștilor la Washington Donald Trump despre aceste convorbiri, adăugând totuși că există „o animozitate uriașă” în cadrul discuțiilor.
„Este multă ură, după cum probabil vă dați seama, iar asta face necesară reunirea părților, medierea, arbitrarea, să vedem dacă putem opri totul. Și cred că va funcționa”, a spus Trump.
În cele din urmă, acordurile despre încetarea loviturilor pe mare și asupra infrastructurii energetice au putut fi semnate pe 25 martie, după alte câteva ore de discuții SUA–Ucraina.
Dacă vor fi puse în aplicare, ar putea reprezenta primul pas semnificativ către obiectivul lui Trump de a obține un armistițiu mai amplu în războiul din Ucraina, declanșat de Rusia prin invazia sa pe scară largă cu peste trei ani în urmă.
O propunere inițială a lui Trump privind un armistițiu general pe 30 de zile a fost acceptat de președintele ucrainean, dar a fost respins de cel rus.
Ucraina și aliații săi europeni se tem că Trump ar putea fi tentat să încheie în grabă un acord cu Putin și să-i facă cedări care să le afecteze interesele și submineze securitatea, inclusiv prin renunțarea la promisiunea de a primi Ucraina în NATO și presiuni pentru cedarea unor teritorii revendicate de Moscova.
După Serviciul ucrainean al Europei Libere și Reuters
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
