Alegerile parlamentare de duminica viitoare ar putea fi cele mai delicate din ultimii ani în Germania, unde nouă din zece alegători se tem de manipularea scrutinului.
Sondajele de opinie de la începutul lunii februarie arată că blocul creștin-democrat CDU-CSU ar putea obține 29% din voturi, în timp ce antimigraționiștii eurosceptici din Alianța pentru Germania (AfD) ar putea ajunge la 21%, dublându-și numărul de mandate în Bundestag.
Membrii coaliției care a condus țara în ultimii ani s-ar clasa pe următoarele locuri: social-democrații lui Olaf Scholz, SPD, cu 16% și Verzii cu 12%. În jurul pragului de 5%, necesar pentru intrarea în parlament, se află neoliberalii pro-business de la FDP, Stânga și Alianța Sahra Wagenknecht (o facțiune care s-a separat anul trecut de Stânga, Die Linke).
Alegerile din 23 februarie au pentru unii un caracter aproape existențial, din cauza creșterii în sondaje a partidului de extrema dreaptă AfD. Germania are „baraje” democratice, iar partidele au limite etice din a colabora cu astfel de partide, pentru a preveni repetarea scenariului venirii la putere a lui Hitler. Însă ce se întâmplă atunci când dorința populară se traduce într-un avânt electoral de neignorat?
Liderul CDU-CSU, Friedrich Merz, a promis că nu va coopera cu AfD și că vrea să le reducă din voturi cât mai mult.
Cu toate acestea, la sfârșitul lunii ianuarie, AfD a votat împreună cu CDU și împotriva restului partidelor democratice o moțiune neobligatorie pentru a opri migrația către Germania. Acest vot a spart un tabu din politica germană post-1945, anume că un partid democratic nu se va alia cu extremiștii și că aceștia din urmă vor fi ținuți la distanță de putere.
Speriați de recrudescența dreptei extremiste, sute de mii de oameni au protestat în întreaga Germanie în ultimele săptămâni, inclusiv la Berlin, unde peste 160.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a-și arăta nemulțumirea față de o posibilă cooperare CDU-AfD. La Munchen, altfel un bastion conservator, au ieșit în stradă 250.000 de mii de oameni.
Actualul cancelar al Germaniei, Olaf Scholz, are șanse slabe să se întoarcă la post după alegeri. El promite însă că „niciodată, niciodată, niciodată să nu se alieze cu extrema dreaptă” și îl acuză pe Merz, liderul creștin-democrat, că se aliază cu extremiștii „când compromisul cu forțele democratice i se pare prea greu”.
În plus, baza de membri a partidelor de stânga din Germania s-a lărgit recent. Zeci de mii de oameni s-au alăturat Verzilor și partidului Die Linke în ultimele săptămâni, în special femei tinere, potrivit defalcărilor demografice oferite de cele două partide. Die Linke ar putea avea șansa să intre în Bundestag, după ce partidul a înregistrat 23.000 de membri noi în ultima lună și jumătate, ajungând astfel la 81.000 de membri.
Verzii speră să-și îmbunătățească procentul, care a fost cel mai bun după protestele pentru mediu în 2019, dar au scăzut semnificativ în alegerile europene din iunie 2024, și reputația pătată în coaliția „Semafor” (după culorile oficiale ale celor trei membri) cu social-democrații și neoliberalii.
Ce loc au, în ecuația aceasta, cetățenii nemți cu fundal de migrație? O optime din cetățenii cu drept de vot se pot identifica cu acest fundal, însă realitățile lor sunt foarte diferite. Mulți dintre turci simt că politica i-a lăsat la o parte și ajung să nu mai voteze, în timp ce etnicii germani veniți din teritoriile post-comuniste au fost curtați, cu succes, de AfD.
Pro-nazism, cu voce tare
Criticii AfD spun că în Germania de azi extrema dreaptă a ajuns să fie normalizată: dacă în trecut unii oameni aveau aceste convingeri în privat, dar ezitau să le spună cu voce tare, din ce în ce mai mulți exprimă astfel de opinii în public azi. Această „normalizare”, spun criticii, ar fi dus la situația când un număr mare de elevi neagă Holocaustul sau spun că cel de-al Doilea Război Mondial a fost un lucru bun.
AfD este investigat de serviciile de inteligență ale Germaniei pentru tendințe extremiste și antidemocratice, în landurile noi, estice.
Printre membrii cei mai cunoscuți ai AfD se numără oameni condamnați pentru remarci naziste. Maximilian Krah a spus, la un miting electoral, că membrii organizației naziste paramilitare SS nu erau neapărat „criminali”, în timp ce liderul partidului în Thuringia, Bjorn Hocke, a folosit într-un discurs din 2021 sloganul nazist „Totul pentru Germania”.
Lidera AfD, Alice Weidel, a declarat că Hitler ar fi fost comunist și a condamnat „cultul de vinovăție” al Germaniei în privința celui de-al Doilea Război Mondial. Bunicul ei, Hans Weidel, s-a alăturat partidului lui Hitler încă din 1932 și a fost un judecător important în vremea nazismului, iar printre responsabilitățile sale se număra condamnarea oponenților regimului.
În plus, la mitingurile AfD, susținătorii scandează pentru Weidel cu mesajul Alice für Deutschland (Alice pentru Germania), care sună izbitor de similar cu sloganul nazist, ilegal de pronunțat, Alles für Deutschland.
Teme cheie
1. Migrația
Partidul AfD propune, în programul electoral, închiderea granițelor țării și oprirea migrației. Partidul susține deschis noțiunea de „remigrație”, adică deportarea în masă a străinilor. Este o idee cu care lidera Alice Weidel nu voia să se asocieze până de curând.
Față de percepția xenofobă de până de curând, cum că migranții le fură slujbele localnicilor, acum retorica s-a schimbat și oamenii spun că migranții nu lucrează suficient.
La alegerile europene, jumătate dintre cei care au votat AfD au spus că cea mai importantă problemă pentru ei este migrația, mai mult decât orice alt partid.
O treime din alegătorii din vestul țării spuneau în 2024 că Germania „colcăie de străini”, față de o cincime care aveau această convingere acum trei ani. În estul țării, rata de acord cu această declarație a crescut de la 38% la 44% în aceeași perioadă de timp.
Ca parte din campania electorală din orașul din sud-vest Karlsruhe, AfD a pus în cutiile poștale flyere electorale cu aspectul unui bilet de avion, în care promiteau deportarea străinilor.
Retorica anti-migrație propulsată de AfD a ajuns la punctul în care blocul conservator CDU-CSU, care a deschis ușile refugiaților în 2015, când era cancelară Angela Merkel, să intre în aceste alegeri cu un program anti-migrație. Și social-democrații susțin politici de migrație mai stricte, în timp ce Verzii doresc menținerea granițelor deschise.
2. Politicile climatice și economia țării
Politicile climatice sunt o altă temă importantă în aceste alegeri și rădăcina multor nemulțumiri socioeconomice. Mulți alegători au ajuns să pună stagnarea economică a țării pe seama politicilor verzi, despre care consideră că ar fi redus activitatea industrială, chiar dacă asemenea acuzații nu se întemeiază pe date reale.
Partidele germane vor, în general, continuarea eforturilor de combatere a încălzirii climatice, dar nu se pot pune de acord asupra metodelor.
SPD și Verzii sunt în favoarea investițiilor publice în energia verde și decarbonizare, în timp ce neoliberalii, foștii lor parteneri de coaliție, se opun oricărei forme de intervenție a statului în acest domeniu. În timp ce CDU leagă protecția mediului de nevoia unei economii puternice, partidele de stânga și verzi propun măsuri radicale în acest domeniu.
AfD dorește să înceapă din nou să cumpere gaz rusesc, abandonarea Acordului Climatic de la Paris și a Pactului Verde European.
Cât despre economie, CDU - partidul care are potențialul de a obține primul loc în alegeri - vrea să reducă cheltuielile pe ajutoarele sociale și să reducă taxele. SPD candidează cu politicile „perene” ale social-democraților, propunând creșterea salariului minim, taxarea celor mai bogați și securizarea pensiilor.
3. Securitate și relația cu Ucraina
Extremiștii de la AfD doresc să oprească ajutoarele pentru Ucraina și să repare relațiile cu Rusia. Un alt partid populist, însă descris, oarecum bizar, ca fiind de „stânga conservatoare”, BSW, condus de Sahra Wagenknecht, vrea să restabilească relațiile cu Rusia și se opune sprijinului militar pentru Ucraina. Wagenknecht, care are șanse slabe să treacă de pragul de 5% necesar pentru a intra în Bundestag, a fost în trecut acuzată că propagă narativele Kremlinului despre război.
În timp ce partidele centriste au o direcție pro-UE, pro-NATO (cu cheltuieli mai mari pentru apărare) și pro-Ucraina (însă cu mai multe limite decât înainte), securitatea internă rămâne o problemă cheie pentru aceste partide. CDU vrea să crească gradul de supraveghere video în spații publice, de exemplu.
Diviziuni puternice
- Geografie și venituri
Germania este încă o țară divizată - falia din Războiul Rece, care împărțea Germania în Vest și Est, încă rămâne definitorie pentru șansele nemților în viață. Diferența este cea mai pronunțată la nivel economic unde, în ciuda deceniilor în care estul s-a dezvoltat, încă nu ține pasul cu vestul. În 2020, cei din est aveau în medie salarii cu 11,2% mai mici decât cei din vest și tot în est erau mai mulți șomeri.
În general, cei din vest sunt mai satisfăcuți cu direcția pe care merge țara lor, sunt mai optimiști în ceea ce privește viitorul și sunt mai pro-UE. În schimb, în est par să se fi păstrat elemente progresiste din fosta RDG: jumătate dintre locuitori spun că religia nu joacă niciun rol în viața lor și există mai multă egalitate de gen: diferența dintre salariile femeilor și ale bărbaților care ocupă posturi similare este mult mai mică decât în vest.
Șase din zece nemți consideră că estul și vestul țării au mai multe diferențe decât asemănări, în timp ce doar 37% văd ambele regiuni ca fiind o țară unită. Patru din zece nemți din est simt că sunt tratați ca cetățeni de rang inferior.
Esticii rămân însă mai izolaționiști și mai xenofobi.
În alegerile europene din iunie 2024, de exemplu, AfD s-a bucurat de susținerea a 28% din alegătorii din est, față de 13% în vestul țării. Un studiu din 2023 arată că jumătate din germanii din estul țării doresc un conducător autoritar și că mulți au convingeri islamofobe și antisemite.
Mai mult, unul din trei alegători care se declară nesatisfăcuți cu situația lor financiară au votat AfD - față de o treime din cei mulțumiți, care au votat CDU. În general, susținătorii AfD sunt mai pesimiști decât alți alegători și în privința stării economiei germane. Pe lângă dezaprobarea față de democrație, unul din trei tineri germani consideră că statul lucrează împotriva intereselor cetățenilor - cifra crește în rândul susținătorilor AfD la 70%.
Divergențele est-vest pot fi puse și pe seama vieții rurale versus celei urbane. În est, unde diferențele sunt mai pronunțate între urban și rural, AfD-ul a cucerit tinerii din mediul rural.
- Vârstă și gen
Un studiu din 2024 arată că tinerii sub 30 de ani sunt din ce în ce mai nemulțumiți de situația socioeconomică, iar în consecință ajung să voteze cu extrema dreaptă în procente mari. Într-adevăr, Germania este una dintre țările occidentale cu cele mai mici șanse la mobilitate socială, o perspectivă frustrantă pentru mulți dintre cei care acum intră pe câmpul muncii.
Situația este și mai drastică pentru tinerii din estul țării, unde între 31 și 38% dintre cei sub 25 de ani au votat cu AfD în alegerile regionale din toamnă, organizate în trei landuri estice - față de acum trei ani, când jumătate dintre tineri din regiunea Brandenburg votau cu social-democrații, verzii sau neoliberalii.
„Tinerii sunt pragmatici, vor un guvern care le abordează și le rezolvă problemele”, spune pentru Deutsche Welle sociologul Klaus Hurrelmann, unul dintre cei mai renumiți cercetători care se concentrează pe tineretul german. El spune că tinerii se simt dezamăgiți de partidele care au fost până acum la putere, care nu par să fi reușit să le asigure prosperitate, astfel că se îndreaptă spre „partidul care le promite luna de pe cer”.
Lidera AfD, Alice Weidel, insistă că doar partidul ei poate implementa o schimbare în țară.
Un alt expert în problemele tineretului, Rudiger Maas, spune că în sondajul său din 2024 unul din trei germani sub 25 de ani a spus că se teme de Verzi, crezând că aceștia ar putea implementa mai multe politici prohibiționiste. În plus, tinerii nemți nu simt că votează pentru extreme, spune el, pentru că „aceste concepte tradiționale ale politicii de stânga sau de dreapta nu mai înseamnă nimic pentru mulți tineri”. Unul din șase tineri votanți AfD consideră că este, din punct de vedere politic, centrist.
Interesul tinerilor pentru AfD a crescut vertiginos în ultimii ani: dacă în 2022 doar 9% dintre tineri spuneau că ar vota AfD, în 2023 cifra a ajuns la 12% și anul trecut la 22%. În alegerile europene, categoria de vârstă 16-24 de ani a votat în proporție de 16% cu AfD, singurul partid care a atras mai mult interesul ei fiind CDU. Și grupele de vârstă 25-59 au votat în măsură de 18-20% cu AfD, în timp ce oamenii de peste 60 de ani s-au arătat cel mai puțin interesați de oferta extremiștilor, alegând în proporție copleșitoare CDU și SPD.
Mulți dintre tineri au fost atrași către AfD datorită campaniei partidului de pe rețelele sociale, mai ales TikTok, cu mesaje simple și directe.
Un exemplu notoriu este Maximilian Krah (europarlamentar a cărui colaborare cu Rusia și China a fost dovedită), care-și începea un video cu mesajul: „Unul din trei băieți din Germania n-a avut niciodată o prietenă. Te numeri printre ei?”. Krah sfătuiește tinerii să iasă afară, să nu se uite la pornografie și să fie duri.
„Bărbații adevărați sunt în extrema dreaptă. Bărbații adevărați sunt patrioți. Așa o să-ți găsești o prietenă!”, încheie Krah.
În schimb, fetele și tinerele femei tind să voteze mai degrabă cu stânga. Cercetările arată că, în general, femeile germane tind să fie mai preocupate de protejarea drepturilor lor și a altor grupuri minoritare, în timp ce bărbații tind să pună preț pe valori conservatoare care nu au legătură cu drepturile. Așadar, femeile ajung să rezoneze mai mult cu platformele politice ale partidelor de stânga și ecologiste, față de bărbații care „nu se regăsesc” în aceste subiecte.
În plus, mulți bărbați, mai ales din rândul celor tineri, spun că-și doresc femei „tradiționale”, inactive economic și supuse soțului. În schimb, multe dintre tinerele germane resping aceste roluri de gen și se bucură de independența lor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
