Unul dintre cele mai grave cazuri din 2025 a fost cel de pe malul lacului Ghidighici, unde focul a mistuit 68 de hectare de vegetație. La stingerea focului au participat șapte autospeciale și 35 de persoane. Potrivit autorităților, incendiul ar fi fost provocat intenționat și exista riscul ca flăcările să ajungă la casele din orașul Vatra, din municipiul Chișinău, și benzinăriile din zonă.
Cum este afectat solul?
Un incendiu de vegetație este un foc necontrolat, care arde tot ce întâlnește în cale: de la iarbă până la copaci. Deși este posibil ca focul să izbucnească de la factori naturali, cum ar fi, de exemplu, un fulger, de cele mai multe ori omul este cel care îl provoacă: fie aruncă un muc de țigară aprins, fie dă foc „gunoiului”, după ce a făcut curățenie pe câmp, fie își incendiază singur terenul agricol, ca să-l curețe mai rapid și „mai eficient”, considerând că cenușa rezultată ar fi benefică pentru sol. Toate aceste acțiuni pot duce la extinderea focului și la consecințe negative pentru mediu.
Elena Culighin, directoarea Centrului Național de Mediu și cercetătoare la Institutul de Chimie, spune că, odată cu vegetația, arde și stratul fertil al solului, adică humusul. Stratul acesta are câțiva centimetri și conține o substanță organică ce arde ușor. „Asta duce la sărăcirea terenului”, explică specialista.
Vegetația se reface într-o perioadă de la 3 luni până la jumătate de an. Pentru restabilirea conținutului de humus și a structurii solului, este nevoie însă de 10-25 de ani, potrivit cercetătorilor de la Institutul de Ecologie și Geografie. Arderea miriștii reduce și recolta agricolă, cu 25-35%, în funcție de cultura predecesoare, cele mai afectate fiind grâul și orzul.
În lipsa stratului fertil, agricultorii vor utiliza fertilizanți pentru a stimula creșterea plantelor, „ceea ce duce la degradarea solului în sine”, spune Culighin.
Specialista combate și ideea că cenușa ar aduce beneficii solului ars. Ea afirmă că, deși există un mic aport de potasiu, efectele negative sunt mult mai mari.
Fără vegetație, stratul de pământ rămâne neprotejat în bătaia soarelui, ceea ce înseamnă că se va supraîncălzi și apa se va evapora mai rapid. Gol, solul devine vulnerabil și în fața vânturilor, eroziunilor și inundațiilor. Iar când au loc ploi puternice, compușii minerali din pământ sunt „spălați” și duși în lacurile de acumulare și în alte surse de apă folosite pentru consumul populației.
Ce viețuitoare pot fi distruse?
Focul distruge habitatul insectelor din vegetație și sol: de exemplu, fluturii, moliile, gândacii, lăcustele, greierii. În cazul furnicilor, focul le distruge cuiburile subterane, iar albinele sunt lipsite de o sursă de hrană când ard plantele din care-și culeg nectarul și polenul.
Incendiile de vegetație pot afecta, de asemenea, animalele de talie mică, așa ca șoarecii și șobolanii, care au adăposturi subterane. Șopârlele și șerpii, broaștele, la fel, pot muri din cauza flăcărilor.
„Unii le văd ca dăunători, dar aceste animale sunt parte a naturii, parte a unui ecosistem, în care au rolul lor”, explică cercetătoarea Elena Culighin.
Există și păsări care cuibăresc pe pământ, cum ar fi fazanii, prepelițele, potârnichile, dropiile. Acestea își camuflează cuiburile și puii de prădători și au acces mai rapid la mâncare pe pământ.
Ce efecte sunt asupra aerului?
Potrivit Serviciului Hidrometeorologic de Stat, frecvența și intensitatea incendiilor e mai mare în zonele în care fenomenul de încălzire globală se manifestă prin prezența unui climat mai cald, mai uscat și cu vânturi mai frecvente.
Fumul rezultat în urma arderii vegetației se ridică în atmosferă până la o înălțime de 25 km și afectează calitatea aerului, întrucât conține emisii de particule în suspensie și particule de funingine, potrivit Institutului de Ecologie și Geografie. Aceste particule sunt prezente și în aerul poluat din orașe, emanate de transportul auto.
Pe termen lung, eliberarea dioxidului de carbon și a altor gaze cu efect de seră în atmosferă este principala cauză a ploii acide. Poluanții ajunși în atmosferă reacționează cu apa din nori, se amestecă cu precipitațiile și cad pe pământ sub formă de ploaie acidă. Această ploaie aduce daune vegetației, apelor și solului.
Ce riscați dacă dați foc resturilor vegetale?
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență atenționează oamenii să nu aprindă vegetația uscată, gunoiul menajer și stufărișul, să nu arunce mucurile de țigară, chibrituri sau alte obiecte aprinse în zonele cu vegetație uscată sau spații forestiere. Potrivit pompierilor, când temperatura de afară e mai sus de zero, umiditatea este redusă și este vânt, focarele se extind rapid și se transformă în incendii majore de vegetație.
Conform Codului Contravențional, arderea resturilor vegetale în câmp deschis se pedepsește cu amendă, între 10 și 15 mii de lei, sau cu muncă neremunerată în folosul comunității, între 40 și 60 de ore.
Specialiștii recomandă să lăsați resturile vegetale pe câmp după ce l-ați curățit. Acestea vor servi ca mulci – un strat de materii organice care păstrează umiditatea în sol și îl protejează de soarele arzător. Până în sezonul agricol următor, resturile se vor dezintegra și vor deveni îngrășământ pentru pământ. Dacă, totuși, vă deranjează, adunați-le într-o grămăjoară și compostați-le.
Potrivit datelor IGSU, pe parcursul anului 2024, salvatorii și pompierii au intervenit în peste 3.700 de cazuri de ardere a vegetației uscate, unde a fost compromisă o suprafață totală de aproape 7.700 de hectare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
