Doar două dintre fenomenele meteorologice de anul trecut, uraganele Helene și Milton, au provocat fiecare daune în valoare de peste 50 de miliarde de dolari unor regiuni extinse din SUA.
Costurile sunt calculate de ONG-ul Christian Aid, folosind date de la companiile de asigurare în urma a 10 dezastre de anul trecut - astfel că mare parte din suma estimată ține de daunele din SUA și Europa, unde mulți oameni își asigură gospodăriile, mașinile și afacerile.
În țări subdezvoltate, unde victimele dezastrelor naturale nu sunt asigurate și nu cer compensații, daunele sunt imposibil de calculat. Cu toate acestea, în top 10 cele mai scumpe dezastre naturale din 2024 se încadrează și unele din Asia și America de Sud.
Nici măcar în România, unde câteva județe estice au fost devastate de inundații, nu poate fi estimat costul adevărat al daunelor, pentru că prea puține gospodării erau asigurate.
Printre regiunile cele mai vulnerabile în fața dezastrelor naturale sunt Filipinele, Indonezia, India, Columbia și Mexicul.
Cercetătorii climatici afirmă că aceste dezastre au fost agravate de activitățile umane, mai ales arderea combustibililor fosili.
„Suferința umană cauzată de criza climatică reflectă decizii politice. Nu e nimic natural în ceea ce privește severitatea și frecvența din ce în ce mai mari ale secetelor, inundațiilor și furtunilor”, a declarat Patrick Watt, directorul Christian Aid.
În 2024, peste 2.000 de oameni au murit în urma celor mai devastatoare zece dezastre climatice. Cel puțin 840 dintre ei au murit în timpul taifunului Yagi, care a făcut ravagii în Asia de sud-est la începutul lunii septembrie.
Inundații în Europa Centrală și de Est
Europa Centrală și de Est a fost devastată în septembrie de furtuna Boris, care a făcut ravagii în România, Austria, Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria. În întreaga regiune, 27 de oameni și-au pierdut viața în inundațiile din septembrie.
În România, au murit șapte oameni, iar zeci de mii de români au fost afectați de inundațiile care au lovit județele Galați și Vaslui. Mii de case au fost dărâmate sau șubrezite, multe dintre ele case bătrânești cu structură slabă. Operațiunile de curățare au durat zile întregi, dar mulți oameni nu și-au putut salva munca de-o viață distrusă de apă sau noroi.
Aceste inundații, de exemplu, nu se numără printre dezastrele cele mai scumpe - pentru că multe dintre locuințele din județele afectate erau neasigurate.
Inundațiile din Spania
Cel mai marcant eveniment din Europa au fost, însă, inundațiile din Spania. Cel puțin 224 de oameni au murit în regiunea Valencia, printre care șapte de origine română, după viiturile catastrofice de la sfârșitul lunii octombrie.
Fenomenul meteorologic a fost agravat de schimbările climatice, fiindcă temperaturile mai crescute din vară și umiditatea atmosferică au crescut riscul precipitațiilor.
Însă problema nu a ținut doar de vreme, ci și de neglijența autorităților. Spaniolii au criticat intens răspunsul autorităților - s-a creat, în jurul inundațiilor, un conflict între autoritățile regionale și cele naționale, care se învinuiau reciproc pentru răspunsul întârziat.
Când regele și regina Spaniei au vizitat localitățile afectate de viituri, localnicii au aruncat cu noroi în ei.
După retragerea apelor, mii de oameni din întreaga Spanie s-au strâns la Valencia - cei din localitățile din jur veniți pe jos, fiindcă drumurile erau impracticabile - ca să ajute la curățarea orașului.
De la uragane la secetă
La scurt timp după inundațiile din Spania a avut loc uraganul Helene în Statele Unite ale Americii, iar în Nepal, Papua Noua Guinee și Etiopia sute de oameni au murit în urma alunecărilor de teren provocate de viituri.
Spre deosebire de 2023, cel mai secetos an din ultimele trei decenii, Europa a înregistrat anul trecut mai puține incidente extreme, însă printre țările cele mai afectate a fost România.
S-au înregistrat și mai puține incendii de vegetație: principala țară afectată a fost Portugalia, iar în Grecia daunele au fost mult mai mici decât cele din 2023.
Căldura a ucis, însă, în Arabia Saudită. Peste 1.300 de oameni au murit în iunie la Mecca, în timpul pelerinajului anual Hajj.
Anul 2024 este preconizat a fi cel mai cald din istorie și primul care va depăși pragul critic pentru protejarea planetei de o supraîncălzire periculoasă.
Odată ce planeta se încălzește cu 1,5 grade Celsius peste nivelul pre-industrial (calculat pentru anii 1850-1900), dezastrele naturale vor deveni din ce în ce mai dese și devastatoare, iar majoritatea schimbărilor climatice vor deveni ireversibile. În medie, perioada 2001-2020 a fost cu 0,99 grade celsius mai caldă decât nivelul pre-industrial.
Noi pași înspre compensarea victimelor dezastrelor naturale
În urma inundațiilor din Europa Centrală și din Spania, autoritățile europene creează noi mecanisme de finanțare ale zonelor care se recuperează în urma dezastrelor naturale. În viitor, este posibil ca statele UE să folosească fonduri de coeziune regională pentru a reconstrui după dezastrele naturale.
Un alt pas major pentru finanțarea daunelor a fost aprobat și la conferința anuală a ONU pe tema schimbărilor climatice, COP. În 2022, țările membre au agreat să creeze un fond prin care să ajute țările cele mai sărace să gestioneze efectele schimbărilor climatice, fie că este vorba de adaptare și prevenție, fie că este vorba de compensație după dezastre naturale.
La ediția de anul trecut a COP, organizată în noiembrie la Baku, a fost semnat pentru prima oară un acord prin care acest fond devine operațional - va putea primi și redistribui bani. Suedia a fost prima țară care a donat către acest fond, la care sunt încurajate să contribuie țările cele mai bogate din lume, care au generat cele mai multe emisii de gaze de seră.
Doar 23 de țări din întreaga lume au generat jumătate din toate emisiile de dioxid de carbon din istorie, din cauza activităților lor industriale. Deși SUA și țările europene sunt printre cei mai mari vinovați, emisiile Chinei sunt din ce în ce mai mari.
Deși aceste câteva țări poluează, efectele trec granițele și sunt resimțite în întreaga lume. Însă prețul îl plătesc comunitățile cele mai sărace - cele din apropierea coastelor sau râurilor, cele cu locuințele cele mai precare sau suprapopulate, cele care au guvernele cele mai slabe și sărace și nu le oferă ajutor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
