Alexandru Prisacari are o agenție de pompe funebre la Chișinău, iar printre serviciile pe care le prestează aceasta se numără și confecționarea coroanelor funerare. El spune că agenția cumpără florile artificiale din care doi angajați creează compozițiile, producând, anual, între 1.500 și 2.000 de coroane.
Potrivit lui, pentru o înmormântare „mai simplă”, rudele care o organizează cumpără două-trei coroane, iar oamenii care vin să-și ia rămas-bun de la răposat mai aduc câteva. „Cred că se adună vreo 10 la o singură înmormântare”, spune Prisacari.
Cele mai recente date statistice arată că, în 2023, în R. Moldova au murit peste 33.000 de persoane. Făcând un calcul ipotetic, reiese că aproximativ 330.000 de coroane au ajuns în cimitirele din toată țara într-un singur an.
Omul de afaceri susține că este gata să renunțe la plastic și să creeze doar compoziții din flori vii, dar crede că acestea nu vor fi la mare căutare, deoarece „o să bată la buzunarul omului”. Prețul unei coroane din flori artificiale începe de la 200 de lei, în timp ce una din flori naturale costă cel puțin 3.500 de lei, în funcție de mărime și de plantele folosite.
Prisacari crede că autoritățile ar trebui să construiască o fabrică de reciclare a deșeurilor de acest fel, iar dacă vor decide să interzică florile artificiale, ar trebui să majoreze și ajutorul pentru înmormântare oferit de stat familiei persoanei decedate. Acum acest ajutor este de 1.100 de lei. „Acești bani abia de ajung pentru un sicriu”, spune întreprinzătorul.
Cele mai multe flori de plastic sunt aduse din China
Cifrele oferite Europei Libere de Serviciul Vamal arată că importurile de flori din materiale de plastic au crescut constant în ultimii 6 ani, ajungând la 181,1 tone în 2024, de trei ori mai mult decât în 2019. Cele mai multe sunt aduse din China.
Întreprinderea municipală „Combinatul Servicii Funerare”, care gestionează cele 10 cimitire din orașul Chișinău, a pornit, la mijlocul lunii februarie, o campanie de informare despre daunele aduse mediului de coroanele și buchetele din flori de plastic.
Într-o postare pe Facebook, instituția a atras atenția că nici un agent economic nu vrea să colecteze și să recicleze compozițiile din flori artificiale, iar de la o vreme, nici gunoiștile autorizate nu le mai primesc. Astfel, acestea sunt, pur și simplu, depozitate pe teritoriul cimitirelor.
Numai în cele din Chișinău, potrivit întreprinderii, ajung anual peste 25.000 de coroane, care, peste o vreme, ajung deșeuri neutilizabile, cu un impact dezastruos asupra mediului.
Deșeurile din plastic rămân în natură timp de sute de ani. Se descompun în particule foarte mici, care ajung în sol, apă și aer și, odată cu apa și mâncarea, în organismele vii. Deocamdată, nu se cunosc efectele pentru sănătatea umană, dar plasticul conține substanțe chimice toxice, care pot fi dăunătoare.
Combinatul Servicii Funerare afirmă că nu ar fi suficient ca acestea să fie interzise prin regulamentele de funcționare a cimitirelor, ci că se impune o „soluție complexă”, mai exact, ca autoritățile să interzică importul, confecționarea și comercializarea compozițiilor florale artificiale.
De ce nu sunt reciclate coroanele funerare
Directoarea executivă a asociației obștești „Reciclare”, Vlada Vutcărău, crede, la fel, că, în lipsa unor posibilități de valorificare a acestor deșeuri, interzicerea importurilor ar fi o soluție.
Potrivit specialistei în managementul deșeurilor, coroanele funerare nu pot fi reciclate deoarece conțin „un mix de materiale”, de la flori din plastic lipite cu clei până la sârmă din metal învelită în panglică textilă.
„Este greu și să identifici materialele folosite. Dacă o haină, de exemplu, are o etichetă unde scrie compoziția ei, la coroane nu știm cum și din ce au fost produse”, explică Vutcărău.
Dacă și ar fi posibilă reciclarea, la modul practic, asta ar însemna că fiecare coroană ar trebuie dezasamblată manual, element cu element.
Ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Dumitru Alaiba, a declarat că interzicerea importului florilor de plastic nu este, deocamdată, pe agenda instituției. La rândul său, Ministerul Mediului, susține că va iniția discuții cu autoritățile publice locale, cu agenții economici și cu reprezentanții bisericii pentru a identifica soluții „pentru a găsi alternative” acestor obiecte din plastic.
Deocamdată, agenții economici sunt obligați să se înregistreze în sistemul „Responsabilitatea Extinsă a Producătorului” (REP) și să recicleze doar ambalajele în care sunt importate produsele, cum ar fi cutiile de carton sau sacii de celofan, nu și produsele în sine, chiar dacă sunt din plastic.
Datorită REP, cantitatea deșeurilor din plastic colectate s-a dublat de la 3,8 mii tone în 2022 la 6,8 tone în 2023, arată datele Sistemului informațional automatizat pentru managementului deșeurilor. În acel an, conform Biroului Național de Statistică, R. Moldova a generat un total de 382.000 de tone de deșeuri.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
