În copilărie, încă înainte să fi ajuns la lecțiile de franceză, Ion căuta manualele de franceză, învățând să citească, puțin câte puțin, cu ajutorul mamei sale. Atunci când, în clasa a cincea, a început primele ore adevărate de franceză, era deja mult mai bine pregătit decât colegii săi.
Mai târziu, directorul școlii l-a sfătuit, ba chiar a insistat, să meargă mai departe la studii specializate de limba și literatura franceză. „E adevărat că-mi plăcea, dar nu mă gândeam să fac neapărat limbi străine. Totuși, am ascultat de sfatul celor din jur”, explică el.
Profesor în România, student în Franța
După un an de facultate la Universitatea de Stat din Moldova, a profitat de posibilitatea de a se transfera la studii în România, unde a ales să facă Litere, la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați. Apoi, a predat franceză la liceul „Tudor Vladimirescu”, tot la Galați, timp de 3 ani. „Nu a fost foarte greu, dar a fost, totuși, o lecție importantă de reziliență”, spune el.
Pe timpul când lucra la liceu, a vizitat capitala Franței. Era vară și s-a îndrăgostit iremediabil de Paris. În scurt timp, a adunat actele pentru admitere la o facultate de acolo și le-a transmis, în speranța că va fi acceptat. „Era un proces mai complicat pe atunci. Trebuia să demonstrezi că ai bani suficienți, că ai o adresă la Paris, că poți să-ți deschizi o viză”, povestește Ion.
Răspunsul afirmativ i-a venit în cutia poștală de-acasă, din satul Feștelița, raionul Ștefan Vodă. Și, astfel, tânărul profesor de franceză din România a ajuns, în 2005, din nou student, în Franța.
În amintirile sale, Parisul acelei vremi era mai puțin împânzit de turiști, iar nou-veniților le era mult mai greu să navigheze împrejurimile.
„Eu am descoperit Parisul cu harta în mână, nu exista Google Maps. Lucrurile nu funcționau ca acum: când ai o întrebare, pur și simplu, o adresezi pe rețelele de socializare și lumea răspunde. Trebuia să te descurci singur, să te integrezi singur”, spune Ion.
Norocul lui a fost că avea un prieten acolo și că l-au mai ajutat să se orienteze cunoștințele pe care și le-a făcut de curând. Odată ce a început orele la facultate, viața lui socială s-a diversificat.
A predat franceză pentru francezi
Inițial, a împărțit un apartament cu alți patru tineri, iar timpul său – între lecții și muncă. Lucra într-un salon, timp de câteva ore, unde se ocupa de publicitate. După asta, a devenit secretar particular al unuia dintre nepoții scriitorului Barbu Delavrancea, care locuia la Paris și vorbea atât franceză, cât și română.
A reușit să-și echivaleze studiile de licență într-un an, trecând toată materia comasată, urmând apoi un masterat, tot în Litere, și un altul, în Traducere editorială română-franceză la Sorbonne Paris 3.
De când a terminat studiile, s-a ținut de meserie: este profesor de franceză și traducător. O vreme, a predat la liceul „Fustel de Coulanges”, din regiunea pariziană.
„Nu e atât de complicat de găsit un job în domeniu, că se caută profesori. E greu să faci ore, mai ales că predam franceza francezilor și e și prejudecata asta: De ce un străin ar preda franceza? Nu am rămas mult timp la liceu, pentru că făceam mai mult disciplină decât franceză”, explică Ion.
Ulterior, s-a concentrat pe colaborarea cu diferite organizații, pentru care face traduceri, și pe activitatea de profesor independent, ajutând cursanți să se pregătească pentru examenele de Bacalaureat în Franța sau să treacă concursurile de stat.
„E obositor, dar din punct de vedere intelectual, e un exercițiu interesant pentru mine. Îmi place să împărtășesc cunoștințe, în primul rând. Îmi place să fac decorticarea unui text, analiza literară și cam asta îi învăț pe elevii mei”, adaugă profesorul.
Pe lângă predare și traduceri editoriale, face și traduceri medicale sau în justiție, atunci când are solicitări. Recunoaște că acestea din urmă nu-s mereu povești de viață ușor de explicat.
„Îmi place să văd conaționali care se regăsesc într-o sală ca acasă”
În 2010, Ion a ajutat la crearea asociației „Pro Diaspora”, care e activă până în prezent și prin intermediul căreia se implementează proiecte dedicate moldovenilor stabiliți peste hotare. Inițial, aceasta era o filială pentru asociația omonimă lansată la Chișinău, cu un an mai devreme, în cadrul unui proiect al PNUD, și care presupunea lucrul la revista lunară „Pro Diaspora”, distribuită, printre altele, în Spania, Italia, Franța și Portugalia. Ion a fost cooptat pentru a se ocupa de asociație în Franța, alături de alți câțiva moldoveni.
De-a lungul timpului, el s-a ocupat, în cadrul asociației, de mai multe proiecte de integrare, de la cursuri de română și franceză până la concerte sau piese de teatru pentru moldovenii stabiliți la Paris și prin împrejurimi. Dar cel mai tare se mândrește că a deschis, în 2020, o sală în care predă limba română, pe care a decorat-o, 2 ani mai târziu, în stil tradițional, și că a lansat un centru educațional, unde a organizat inclusiv cursuri de română pentru copiii migranților.
„Îmi place să văd conaționali care se regăsesc într-o clasă decorată cu simboluri naționale”, mărturisește Ion.
Tot acolo, se mai organizează până în prezent, mici serate literare, sub egida unei alte asociații de care se ocupă profesorul moldovean – „Cosmose Club”. Aceasta și-a propus să promoveze scriitori români în Franța și invită, în fiecare lună, un autor din R. Moldova sau din România, pe care-l prezintă publicului francofon.
Însuși Ion este autorul unui mic ghid practic de expresii uzuale, vocabular și gramatică de bază, dedicat moldovenilor care vor să se integreze mai ușor în Franța, și a unei cărți despre teatru: „Le transfert ou la psychanalyse dans le boudoir”.
Pe 19 februarie curent, profesorul lansează, la Ambasada Moldovei de la Paris, un manual de franceză: „Français Express. Curs de franceză practic și rapid”, pe care spune că l-a structurat după o metodă proprie, ținând cont de nevoile migranților din Franța.
„Sunt multe persoane care vor nu doar să se integreze, ci și să evolueze profesional, iar cursurile bine structurate îi ajută. Vocabularul vine pe parcurs, însă e important să aibă o bază bună, să nu învețe cu greșeli, pe care să le repete apoi ani la rând”, încheie profesorul moldovean.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
