„Dacă un stat nu ia măsurile adecvate pentru a proteja sistemul climatic, aceasta poate constitui un act ilicit la nivel internațional”, a declarat președintele curții, Yuji Iwasawa, în timpul ședinței.
El a calificat criza climatică drept „o problemă existențială de proporții planetare, care pune în pericol toate formele de viață și însăși sănătatea planetei noastre”.
După ani de presiuni din partea națiunilor insulare care se tem că ar putea dispărea sub nivelul mării, Adunarea Generală a ONU a solicitat Curții, în 2023, să răspundă la două întrebări: Ce obligații au țările, în conformitate cu dreptul internațional, pentru a proteja clima și mediul împotriva emisiilor de gaze cu efect de seră provocate de om?
Și care sunt consecințele juridice pentru guverne atunci când este limpede că acțiunile lor sau lipsa acestora au afectat în mod semnificativ clima și mediul?
Iată punctele principale ale răspunsului instanței ONU:
O planetă sănătoasă este un drept fundamental al omului
Într-o declarație simplă, care ar putea avea profunde implicații juridice, curtea a afirmat că fiecare persoană are dreptul la o planetă locuibilă. „Dreptul omului la un mediu curat, sănătos și durabil este, prin urmare, inerent exercitării altor drepturi ale omului”, a declarat președintele curții, Yuji Iwasawa, în cadrul unei ședințe de două ore.
Încălcarea dreptului internațional
Curtea a declarat că neabordarea schimbărilor climatice ar putea constitui o încălcare a dreptului internațional. Acest lucru este important deoarece se aplică tuturor țărilor și deschide calea pentru acțiuni legale, inclusiv acțiuni ale statelor la CIJ pentru a se trage reciproc la răspundere, procese interne și acorduri de investiții care trebuie să respecte dreptul internațional.
„Prin hotărârea istorică de astăzi, Curtea Internațională de Justiție a rupt cu practica obișnuită și a dat o confirmare istorică: Cei care suferă de pe urma efectelor devastatoare ale schimbărilor climatice au dreptul la despăgubiri și reparații integrale”, a declarat Joie Chowdhury, avocată la Centrul pentru Drept Internațional al Mediului.
E timpul să plătim?
Curtea a hotărât că unele țări sau persoane fizice care suferă de pe urma efectelor schimbărilor climatice ar putea avea dreptul la despăgubiri. Pentru daunele climatice legate de emisiile de gaze cu efect de seră, „despăgubirea poate lua forma reconstrucției infrastructurii deteriorate sau distruse și refacerea ecosistemelor și a biodiversității”, a declarat instanța.
Dacă acest lucru nu este posibil, se poate avea în vedere o compensație financiară, au mai spus judecătorii, deși au recunoscut că „aceasta ar putea fi dificil de calculat, întrucât există de obicei un grad de incertitudine cu privire la amploarea exactă a daunelor cauzate”.
Avizul fără caracter obligatoriu, susținut în unanimitate de cei 15 judecători ai curții, a fost salutat ca un punct de cotitură în dreptul internațional al climei.
Insulele din Pacific, cele mai periclitate
Cazul de la CIJ a fost impulsionat de o țară insulară vulcanică din Pacific, Vanuatu, și susținut de peste 130 de țări.
Principalul grup de experți climatici al ONU a avertizat că creșterea nivelului oceanului și eroziunea coastelor ar putea face ca unele state din Pacific, inclusiv Kiribati și Vanuatu, să devină de nelocuit până în 2060.
„Sunt foarte impresionat”, a declarat George Bumseng, lider al insulei Ambrym, din arhipelagul Pacific, pentru AFP în capitala Port Vila, a doua zi după deliberările de la Haga.
„Așteptam această decizie de mult timp, deoarece suntem victime ale schimbărilor climatice de două decenii”, a mai spus el la o reuniune a conducerii țării.
Tinerii din Vanuatu au salutat decizia curții internaționale, invocând creșterea nivelului mării și fenomenele meteo violente care le amenință viitorul.
Copiii dintr-o școală devastată de furtuni au purtat pancarte scrise de mână pe care scria „Creșterea nivelului mării ne amenință țărmurile” și „Școala noastră este amenințată de creșterea nivelului mării”, în timp ce pozau cu plaja din apropiere în fundal.
Școala lor primară și gimnazială Suango, de pe insula principală, Efate, încă funcționează în corturi după ce a fost avariată de cicloanele din 2023 și apoi zguduită de cutremurul de anul trecut.
La doi metri deasupra mării care urcă
Unul dintre întemeietorii mișcării climatice din Pacific a salutat joi decizia CIJ privind încălzirea globală, dar a declarat că tot se teme pentru viitorul celor aproape 30 de nepoți ai săi care trăiesc în Kiribati.
Kiribati, un arhipelag amenințat de schimbările climatice, cu o populație de aproximativ 130.000 de locuitori, se află la doar doi metri deasupra nivelului mării, are puține resurse de apă dulce, nu are râuri și dispune de terenuri fertile limitate.
„A fost o perioadă în care m-am simțit foarte deprimat, pentru că mi-am dat seama că nu putem face prea multe în această privință”, a declarat pentru AFP fostul președinte al Kiribati, Anote Tong, care a condus țara izolată timp de 12 ani, până în 2016.
„Am auzit oameni vorbind despre ceva ce se numește durerea climatică și poate că asta este durerea climatică: să realizezi că nu ai viitor și să înțelegi că nu știi ce se va întâmpla cu nepoții tăi, iar eu am mulți nepoți.” „Înainte vorbeam ca lider, acum vorbesc ca bunic despre problema climatică.”
Articol scris pe baza relatărilor AP și AFP.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
