Linkuri accesibilitate

UE schimbă legea, pentru a putea suspenda mai ușor regimul fără vize


O moldoveancă își prezintă pașaportul la controlul vamal pe Aeroportul Internațional Eleftherios Venizelos din Atena, în cadrul primului zbor fără viză spre o țară UE, 28 aprilie 2014.
O moldoveancă își prezintă pașaportul la controlul vamal pe Aeroportul Internațional Eleftherios Venizelos din Atena, în cadrul primului zbor fără viză spre o țară UE, 28 aprilie 2014.

Uniunea Europeană examinează o propunere legislativă pentru a putea revoca mai simplu, de la toamnă, regimul de călătorii fără viză, aplicat astăzi pentru 61 de țări, inclusiv toate țările din Balcanii de Vest care aspiră la aderarea la UE, precum și R. Moldova, Georgia și Ucraina.

Esența propunerii este să se extindă lista de criterii care pot servi drept temei pentru suspendarea călătoriilor fără viză. Inițiată de Comisia Europeană în 2023, propunerea a fost aprobată în principiu, cu un an în urmă, și de Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de state membre ale UE.

Dar mai era nevoie de poziția Parlamentului European care, din cauza alegerilor europarlamentare din iunie 2024 și a unui volum mare de legi restante, și-a căpătat mandatul de negociere abia recent.

Așadar, prima întâlnire între cele trei instituții cu privire la perfecționarea procesului de suspendare a regimului liberalizat de vize a avut loc abia săptămâna trecută. Dar UE vrea să ajungă la un acord cât mai grabnic, încă în timpul președinției poloneze a Consiliului European, adică până la sfârșitul lui iunie.

Dacă totul merge conform planului, noua legislație ar trebui să funcționeze la începutul toamnei.

Oameni care sărbătoresc regimul fără vize dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Zaporojie, 10 iunie 2017.
Oameni care sărbătoresc regimul fără vize dintre Ucraina și Uniunea Europeană. Zaporojie, 10 iunie 2017.

De ce acum?

În esență, blocul comunitar devine mult mai strict în ceea ce privește liberalizarea vizelor, reflectând o schimbare mai amplă: în primul rând, nevoia de a combate orice formă de imigrație ilegală în UE și, în al doilea rând, posibila utilizare a politicii privind vizele ca instrument politic de presiune asupra țărilor terțe.

Liberalizarea vizelor a fost mult timp una dintre recompensele politice cele mai importante pe care le putea oferi UE țărilor prietene, în special celor din vecinătatea sa.

Actualul regim liberalizat de vize permite cetățenilor din țările terțe să se afle în UE fără viză o perioadă de până la 90 de zile în decurs de jumătate de an. Kosovo a fost inclus pe listă la începutul anului 2024, iar Georgia și Ucraina în 2017, iar R. Moldova se bucură de regimul liberalizat de vize din 2014.

Toate s-au bucurat la primirea beneficiului. Amenințarea cu retragerea lui poate fi, prin urmare, o pârghie puternică.

Mecanismul actual de suspendare, în vigoare din 2018, poate fi declanșat în cazuri de abuz clar, de exemplu, dacă crește prea mult numărul celor care depășesc limita de 90 de zile sau care folosesc liberalizarea călătoriilor pentru a solicita azil în UE.

Până în prezent, blocul comunitar a suspendat liberalizarea vizelor o singură dată: mai întâi temporar, apoi permanent, pentru insula Vanuatu din Pacificul de Sud.

Un pasager cu pașaport kosovar și bagaj pe care scrie „Fără Viză”, la Aeroportul Internațional Pristina, pe 1 ianuarie 2024, ziua liberalizării regimului european de vize pentru Kosovo.
Un pasager cu pașaport kosovar și bagaj pe care scrie „Fără Viză”, la Aeroportul Internațional Pristina, pe 1 ianuarie 2024, ziua liberalizării regimului european de vize pentru Kosovo.

Ce se va schimba?

În linii mari, schimbări vor fi în patru domenii-cheie, în condițiile în care Bruxellesul urmărește să facă din mecanismul de suspendare a vizelor un factor de descurajare mai credibil.

În primul rând, liberalizarea vizelor ar putea fi suspendată dacă țara beneficiară are o politică a vizelor diferită de cea a UE, cu alte cuvinte nu impune vize țărilor pentru care UE practică vizele.

Așa s-a întâmplat în 2022, de exemplu, când Serbia a permis cetățenilor din țări precum Burundi, India și Cuba să călătorească fără viză. Bruxellesul a sugerat că multe dintre aceste persoane foloseau Serbia ca o portiță din spate ca să intre în UE. În urma presiunilor din partea Comisiei Europene, Belgradul a renunțat la unele dintre aceste aranjamente.

Conform legislației examinate acum, UE va putea pedepsi mai ușor un astfel de comportament.

R. Moldova se află și ea într-o situație asemănătoare cu Serbia în ceea ce privește călătoriile fără viză ale cetățenilor Federației Ruse. Chișinăul va trebui să impună rușilor vize și din cauza obligației de a se alinia politicii externe a UE pe măsură ce avansează în procesul de aderare. Dar noile măsuri examinate de UE îi vor da un imbold suplimentar.

Un alt criteriu avut în vedere de UE pentru a ușura suspendarea regimului liberalizat de vize îl constituie așa-numitele amenințări hibride.

În trecut, UE a acuzat Rusia și Belarusul că ar fi adus imigranți din Africa și Asia, împingându-i în UE pentru a cauza o nouă criză a imigranților. Dacă o țară scutită de vize ar încerca o tactică similară, UE ar trebuie să aibă un mecanism pentru a o pedepsi și a se proteja pe sine.

Grăniceri polonezi lângă zidul ridicat pentru a opri trecerile de migranți la granița cu Belarus, în apropiere de Kuznica, Polonia, 30 iunie 2022.
Grăniceri polonezi lângă zidul ridicat pentru a opri trecerile de migranți la granița cu Belarus, în apropiere de Kuznica, Polonia, 30 iunie 2022.

În al treilea rând, dacă o țară aplică un sistem de acordare a cetățeniei pentru investitori, care permite persoanelor să cumpere cetățenia fără a avea o legătură reală cu țara respectivă (R. Moldova a practicat o schemă ca aceasta timp de câțiva ani în perioada „statului capturat”), atunci regimul liberalizat de vize cu UE ar trebui să poată fi, de asemenea, oprit.

Dar cel mai interesant este criteriul numărul patru.

„Criteriul democrației”

Este cel mai interesant criteriu deoarece se referă la relațiile politice ale UE cu țările terțe.

Propunerea legislativă a Comisie Europene prevede că mecanismul de suspendare a regimului liberalizat de vize poate fi declanșat în cazuri de „încălcări și abuzuri grave ale drepturilor omului” de către țările vizate sau „încălcări grave ale legislației și standardelor internaționale, inclusiv ale legislației privind drepturile omului și nerespectarea deciziilor și hotărârilor instanțelor internaționale” .

Dacă întrebați oficialii UE, interpretarea lor a fost întotdeauna că există un „criteriu al democrației” atunci când vine vorba de liberalizarea vizelor - dar niciodată nu a fost explicat clar ce anume presupune acesta.

Georgienii au sărbătorit, la Tbilisi, liberalizarea regimului european de vize în martie 2017.
Georgienii au sărbătorit, la Tbilisi, liberalizarea regimului european de vize în martie 2017.

Un alt aspect interesant și nou este că declanșarea mecanismului în acest caz ar trebui să fie prerogativa exclusivă a Comisiei Europene, după consultarea statelor membre ale UE, deoarece aceasta se ocupă de relațiile externe ale blocului.

Cu toate acestea, în cele din urmă, rămâne la latitudinea statelor membre, prin intermediul unei majorități calificate, să suspende liberalizarea vizelor cu o țară terță. După cum spun oficialii UE, aceasta rămâne o opțiune de ultimă instanță, după ce toate celelalte vor fi epuizate.

Blocul comunitar este în general reticent în a penaliza întreaga populație a unei țări, și mai degrabă pedepsește guvernarea acesteia. Acesta este motivul pentru care, la începutul acestui an, de exemplu, UE a ales să suspende liberalizarea vizelor doar pentru titularii de pașapoarte diplomatice georgiene, ca urmare a regreselor democratice din țara din Caucaz.

Totuși, opțiunea ca întreaga populație să fie vizată rămâne valabilă, iar prin viitoarea extindere a criteriilor pentru suspendarea regimului liberalizat de vize, UE își pregătește fără îndoială un instrument și mai puternic.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG