Serviciul de informați sud-coreene a făcut anunțul la numai câteva zile după ce liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a lansat o acuzație similară, potrivit căreia Coreea de Nord ar fi trimis soldați și arme pentru a sprijini Kremlinul în războiul său împotriva Ucrainei.
Serviciul național de informații al Coreei de Sud (NIS) afirmă că a urmărit mișcările armatei nord-coreene în perioada 8-13 octombrie și a surprins imagini care arată cum nave aparținând Flotei Rusești din Pacific ar transporta cca 1.500 de militari din forțele speciale nord-coreene spre Vladivostok. Oficiali sud-coreeni mai afirmă că transportul de trupe ar urma să fie reluat în curând.
Potrivit NIS, este prima dată când o navă a marinei ruse ar fi fost detectată intrând în apele nord-coreene din 1990, ceea ce, susține serviciul de informații de la Seul, „confirmă începutul participării armatei nord-coreene la război”.
„Soldații nord-coreeni trimiși în Rusia sunt staționați acum la bazele militare rusești din Orientul Îndepărtat, inclusiv Vladivostok, Ussuriisk, Habarovsk și Blagoveșcensk, și se așteaptă să fie trimiși pe linia frontului de îndată ce își finalizează pregătirea de adaptare”, se spune în declarația NIS.
Uniforme militare rusești acte false
Serviciul de informații sud-coreean mai afirmă că „soldații nord-coreeni au primit uniforme militare rusești și arme de fabricație rusească și au primit, de asemenea, cărți de identitate false ale unor locuitori din regiunile Iakutia și Bureatia din Siberia, care arătau asemănător cu nord-coreenii”.
„Se pare că aceștia s-au deghizat în soldați ruși pentru a ascunde faptul că au fost desfășurați pe câmpul de luptă”, a adăugat acesta.
Declarația NIS a inclus hărți și fotografii în sprijinul acestor afirmații, care nu au fost verificate în mod independent.
Speculațiile privind rolul Coreei de Nord în conflict au crescut pe fondul semnelor de consolidare a relațiilor dintre Moscova și țări precum Coreea de Nord și Iran, la aproape 32 de luni de la începutul războiului din Ucraina.
Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank militar american cu sediul la Washington, a susținut de asemenea recent că câteva mii de soldați nord-coreeni ar fi sosit în Rusia și că ar fi fost pregătiți pentru a fi desfășurați în Ucraina.
Kremlinul a respins anterior afirmațiile Coreei de Sud potrivit cărora Phenianul a furnizat proiectile de artilerie și rachete cu rază scurtă de acțiune Moscovei, dar nu a comentat cele mai recente afirmații ale Seulului sau ale lui Zelenski, care la 14 octombrie a declarat că „nu mai este vorba doar despre transferul de arme. De fapt, este vorba despre transferul de persoane din Coreea de Nord către forțele militare ocupante”.
Declarația NIS precizează că serviciile de informații ucrainene au analizat armele nord-coreene pe care Rusia le-ar fi folosit în război și au constatat că acestea au „o rată ridicată de defecțiuni și o precizie scăzută, astfel încât sunt folosite pentru ofensive în masă pentru a menține linia frontului mai degrabă decât pentru lovituri de precizie”.
NATO nu poate confirma
Șeful NATO, Mark Rutte, vorbind la Bruxelles pe 18 octombrie, a declarat că alianța militară nu poate confirma rapoartele potrivit cărora trupele nord-coreene ar fi „angajate activ” în conflictul din Ucraina.
„În acest moment, poziția noastră oficială este că nu putem confirma rapoartele conform cărora nord-coreenii sunt implicați activ, ca soldați, în efortul de război”, a spus Rutte reporterilor, după o reuniune a miniștrilor apărării din NATO. „Dar, desigur, acest lucru s-ar putea schimba.”
Coreea de Nord are 1,28 milioane de soldați activi, conform datelor Coreii de Sud. Totodată, Phenianul și-a intensificat dezvoltarea de rachete balistice și a arsenalului nuclear, alimentând tensiunile regionale și atrăgând sancțiuni internaționale.
Trimiterea de trupe în Rusia, dacă va fi confirmată, ar fi prima sa implicare majoră într-un război de la Războiul din Coreea din 1950-1953. Coreea de Nord ar fi trimis un contingent mult mai mic în Războiul din Vietnam și în conflictul civil din Siria.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te