Linkuri accesibilitate

Candidatul PAS la postul de premier este Alexandru Munteanu, „american de origine moldoveană”


Alexandru Munteanu, propunerea PAS la funcția de prim-ministru, într-o imagine postată pe Facebook, pe 14 octombrie, de liderul partidului de guvernământ, Igor Grosu
Alexandru Munteanu, propunerea PAS la funcția de prim-ministru, într-o imagine postată pe Facebook, pe 14 octombrie, de liderul partidului de guvernământ, Igor Grosu

Partidul Acțiune și Solidaritate spune că va propune candidatura lui Alexandru Munteanu pentru funcția de prim-ministru, după ce Curtea Constituțională va valida rezultatele alegerilor din 28 septembrie, iar noul Parlament va fi constituit.

Anunțul l-a făcut președintele PAS, Igor Grosu, actualul spicher al legislativului, pe 14 octombrie, într-o postare pe Facebook.

Despre Munteanu, care are 61 de ani, s-a scris puțin în trecut, iar datele sale biografice ajunse în public provin în acest moment mai ales din două surse: prezentarea pe care i-a făcut-o Grosu pe Facebook și un CV al său, semnalat în premieră de Ziarul de Gardă.

Potrivit notei spicherului Grosu, Alexandru Munteanu, născut pe 20 ianuarie 1964, la Chișinău, a lucrat la Banca Mondială, este unul din fondatorii AmCham Moldova (Camera de Comerț Americană din Moldova) și, de peste trei decenii, este președintele Alianței Franceze de la Chișinău.

Are studii universitare în domeniul fizicii, a activat la Institutul de Fizică Aplicată al Academiei de Științe a Moldovei, iar apoi la Universitatea Tehnică a Moldovei, unde a deținut și funcția de prodecan al Facultății Internaționale.

După crearea Băncii Naționale a Moldovei, Alexandru Munteanu a devenit șef al Secției Operațiuni Valutare, iar apoi director adjunct al Departamentului Relații Externe. A predat disciplina Bănci și Finanțe la ULIM.

A urmat studii postuniversitare la Columbia University din New York, specializându-se în relații internaționale, bănci și finanțe. După absolvire, a lucrat la Banca Mondială din Washington, D.C.

În 1997 a revenit în Republica Moldova. A fost șef-adjunct al Centrului de Investigații Strategice și Reforme (CISR). Ulterior, a devenit director al reprezentanței Fondului American de Investiții WNISEF, precum și membru și/sau președinte al consiliilor de administrație ale numeroaselor întreprinderi din Republica Moldova și Ucraina.

Începând cu 2007, a condus Departamentul de Investiții Directe al companiei Dragon Capital (Ucraina). În 2016, a fondat 4i Capital Partners, companie de investiții cu activitate în Europa de Est.

Alexandru Munteanu a fost membru și ulterior co-președinte al Consiliului de Afaceri pe lângă Pactul de Stabilitate (Viena, Austria), precum și membru și președinte al Consiliului de Patroni al școlii internaționale Pechersk School International (PSI) din Kyiv, instituție acreditată International Baccalaureate (IB).

Pentru activitatea sa, a fost distins în 2006 cu titlul de Cavaler al Legiunii de Onoare (Légion d’Honneur) al Republicii Franceze - se spune în biografia publicată pe Facebook de Grosu - ca și în CV-ul lui Munteanu semnalat de Ziarul de Gardă.

„Moldova are nevoie de cât mai mulți oameni bine pregătiți, cu experiență economică vastă, care să conducă efortul de aderare la UE și dezvoltare economică. Îi mulțumim domnului Munteanu, cu o carieră impresionantă, că a ales să se implice când țara are nevoie”, a declarat președintele PAS, Igor Grosu, în postarea sa pe Facebook.

Autoportret „americano-moldo-ucrainean”

Ziarul de Gardă a semnalat un CV pe care și l-a făcut Munteanu în 2018, când a candidat să devină membru al board-ului (consiliului de conducere) Camerei de Comerț Americane de la Kiev - o prezentare nu doar a carierei sale, ci și a motivelor pentru care se simte îndreptățit la asemenea funcție, în Ucraina.

În acel document, redactat în engleză, Munteanu, s-a prezentat drept „american de origine moldovenească, stabilit în Ucraina și în regiune de 20 de ani”.

Europa Liberă nu a reușit imediat să-l contacteze pe Alexandru Munteanu ca să afle mai multe despre cetățenia sa.

În CV-ul din 2018, Munteanu a enumerat în continuare toate „reperele” de carieră prezente și în nota publicată de Grosu: Banca Mondială, AmCham Moldova, Pechersk School International (PSI) din Kiev ș.a.m.d.

În CV-ul lui Munteanu apare și ceva ce lipsește din cel prezentat de Grosu, anume că are un masterat în Fizică de la Universitatea de Stat din Moscova (MGU).

Ziarul de Gardă a publicat ulterior, marți, un articol pe surse în care semnalează că numele lui Munteanu apare în Pandora Papers, un scandal din 2021 legat de afaceri off shore.

Aceeași publicație nota că în 2005, Alexandru Munteanu, în calitate de director al reprezentantei WNISEF în Moldova, anunța crearea unei companii de gestionare a fondurilor – Horizon Capital.

Unul din partenerii Horizon Capital - scrie tot Ziarul de Gardă - este investitorul Vasile Tofan, numele căruia a fost vehiculat în spațiul public drept posibil candidat la funcția de premier. Tofan ar fi refuzat însă nominalizarea, „din considerente de angajamente profesionale”, potrivit declarațiilor făcute de șeful de cabinet al Președinției, Adrian Băluțel, într-o emisiune de la Jurnal TV, pe 13 octombrie.

Tot pe 13 octombrie, Dorin Recean, care a condus guvernul de la Chișinău în ultimii doi ani și jumătate, a anunțat că se retrage din politică și revine în mediul privat.

„Discuții” cu PAS și promisiuni privind „mai multă transparență”

Într-o primă declarație publică după anunțul PAS, Alexandru Munteanu a confirmat că poartă „discuții” cu partidul de guvernământ „în legătură cu candidatura la funcția de prim-ministru”, și a promis „mai multă transparență”.

„Nu am fost persoană publică și înțeleg necesitatea să ofer societății cât mai multă transparență și informații. Totodată, este important să mergem pe procedurile legale existente, să așteptăm validarea rezultatelor alegerilor de către CC, ședința de constituire a Parlamentului nou-ales și discuțiile cu doamna Președintă”, a scris Munteanu, într-o postare pe Facebook.

Totodată, el a răspuns și unor speculații din spațiul public referitoare la presupuse legături cu figuri politice controversate și informații care îl asociază cu Panama/Pandora Papers.

„În ceea ce privește apariția unor informații în public, precizez că voi răspunde la toate întrebările, inclusiv despre faptul că nu l-am cunoscut, nu am avut vreo interacțiune sau parteneriat cu politicianul invocat. În plus, simpla prezență a unei companii în documentele Panama/Pandora Papers indică doar că această companie a fost înregistrată într-o jurisdicție cu regim fiscal special, o practică legală, folosită frecvent în investiții internaționale. Companiile pe care le dețin sau le-am administrat vreodată au fost constituite în conformitate cu legislația internațională, operațiunile au fost transparente și au respectat normele fiscale aplicabile”, se mai spune în mesajul său.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG