În cel mai recent raport, „Jobs and Prosperity. Europe and Central Asia Economic Update – Fall 2025”, Banca Mondială și-a revizuit în creștere prognoza anterioară, până la 1,5%. Documentul precizează că această evoluție pozitivă se va datora „investițiilor și reformelor structurale”.
Prognozele pentru R. Moldova rămân totuși sub media Europei și Asiei Centrale, estimată la 2,4% la sfârșitul anului. Pentru 2026, Banca Mondială anticipează o creștere de 2,7%, iar pentru 2027 – în pragul așteptatei aderări a Moldovei la Uniunea Europeană – de 3,8%.
La rândul lor, autoritățile moldovene anticipează o creștere economică de 1,3% în acest an, în cel mai optimist scenariu. În al doilea trimestru al acestui an, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 1,1% față de perioada similară din 2024.
Experți de la Chișinău au estimat, pentru Europa Liberă, că economia va continua să meargă „cu frâna trasă” până la sfârșitul anului. „Va exista o creștere suficientă pentru a evita o recesiune, dar prea mică pentru a da un sentiment real de progres”, a comentat economistul Marin Gospodarenco.
Autoritățile moldovene și partenerii europeni speră într-o redresare vizibilă grație pachetului de sprijin al Uniunii Europene, în valoare totală de 1,9 miliarde de euro. Prima tranșă, de 270 de milioane de euro, a fost transferată în vara acestui an și este destinată modernizării infrastructurii, reformelor și susținerii mediului de afaceri.
O economie „anemică”, cu provocări multiple
Pe de altă parte, raportul „2025 Investment Climate Statements”, publicat de Departamentul de Stat al SUA, arată că economia Moldovei nu și-a revenit complet după declinul din 2022, marcat de o inflație de circa 35%.
Anul trecut, țara a înregistrat o creștere economică „anemică” de doar 0,1% și continuă să se confrunte cu probleme precum productivitatea scăzută, exodul forței de muncă tinere, corupția și „un mediu de afaceri complex”.
Potrivit raportului, perspectivele R. Moldova depind în mare măsură de „reformele structurale și progresele înregistrate în direcția aderării la UE”. Autorii notează că guvernul de la Chișinău pune accent pe „consolidarea climatului investițional și de afaceri” pentru atragerea capitalului străin.
„Guvernul are inițiative în derulare pentru transformarea Moldovei într-o destinație de top pentru investiții și startup-uri, prin reducerea birocrației, eliminarea corupției și digitalizarea serviciilor publice până în 2027”, se arată în document.
Totuși, Departamentul de Stat remarcă faptul că procedurile pe segmentul economic „nu sunt întotdeauna transparente”, iar „deciziile discreționare luate de funcționari guvernamentali lasă loc pentru abuzuri și corupție”. Chiar dacă au fost adoptate legi pentru îmbunătățirea mediului de afaceri, aplicarea lor inconsistentă subminează concurența loială și alimentează incertitudinile în sectorul privat.
„Corupția rămâne o problemă majoră”
În privința sistemului judiciar, raportul constată că, deși instanțele sunt independente din punct de vedere constituțional, ele rămân „vulnerabile la interferențe guvernamentale și politice”, ceea ce duce la ineficiență și la un nivel scăzut de încredere publică.
Departamentul de Stat subliniază că, în pofida măsurilor anticorupție și a luptei împotriva crimei organizate, „corupția rămâne o problemă majoră” în R. Moldova.
Documentul mai atrage atenția că economia informală reprezintă aproximativ 23% din PIB, iar circa 15% din populația activă lucrează în sectorul informal. Totodată, exodul masiv al populației rămâne o mare provocare pentru R. Moldova.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
